Toată mass-media nu vorbește decât despre Black Lives Matter (BLM) și activiștii ei ocupați să vandalizeze și să distrugă diverse statui ale comercianților de sclavi, proprietarilor de sclavi și ale oricui este presupus a fi fost implicat în comerțul cu sclavi.

În Bristol (Anglia), statuia comerciantului de sclavi Edward Colston a fost dărâmată și aruncată în port. În Belgia, statuile regelui Leopold au fost vandalizate.

Aleșii locali au însoțit mișcarea BLM, spunând că toate statuile percepute ca ofensatoare trebuie eliminate.

Primarul Londrei, Sadiq Khan, a anunțat, de asemenea, înființarea unei comisii care să regândească viitorul monumentelor, statuilor și numelor străzilor din capitala britanică.

Este util războiul cu statuile pentru milioane de afro-americani și albi care se află, astăzi, în sclavie?

Activiștii BLM și alți suporteri ai culturii „woke” nu au ochi pentru sclavia reală, care afectează nu mai puțin de 40 de milioane de persoane.

Evident, este mai ușor și, probabil, mai plăcut să distrugi monumentele istorice occidentale decât să deschizi greul șantier al desființării efective a sclaviei moderne.

În Marea Britanie, cei care se războiesc curajos cu statuile „sclavagiste” habar nu au de formele de sclavie prezente în propria țară.

Totuși, un raport pentru anul 2019 al guvernului de la Londra denunță 13.000 de potențiale victime ale sclaviei moderne, arată Gatestone Institute.

O cifră care datează din 2014 și care este îndoielnică, din moment ce  Global Slavery Index din 2018 identifică aproximativ 136.000 de sclavi moderni pe pământ britanic.

Sclavia modernă în Marea Britanie a luat forma muncii forțate și a exploatării domestice și sexuale. Albanezii și vietnamezii sunt cele mai bine reprezentate grupuri în rândul populațiilor afectate de acest fenomen.

Diverse publicații britanice au scris în repetate rânduri articole despre mii de vietnamezi, cu vârste sub 18 ani – iar aceasta este doar o estimare – care sunt răpiți și expediați clandestin în Marea Britanie.

Aici sunt nevoiți să lucreze fără plată la fermele de canabis. Acești oameni formează un subansamblu al „vastei mașini criminale care alimentează o piață clandestină de canabis evaluată la 2,9 miliarde de euro”.

„ Cei care nu lucrează în industria canabisului sunt înrobiți în „baruri dubioase, bordeluri și restaurante sau sunt angajați în munca casnică în reședințe private”.

În ianuarie, BBC a publicat un articol despre un băiat vietnamez pe nume Ba, care a fost răpit de o bandă chineză, înrobit în Marea Britanie și al cărui șef chinez îl ținea flămând și îl bătea ori de câte ori apărea o problemă tehnică la fabrica de canabis unde lucra.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE