Recep Tayyip Erdogan a fost mult timp maestru în arta provocării.

Încurajat de moliciunea reacțiilor occidentului și galvanizat de ambițiile sale naționaliste pe fondul nostalgiei pentru măreția otomană, președintele turc își avansează metodic pionii, acționând la limita acceptabilă pentru Uniunea Europeană și aliații săi din NATO.

În manevrele sale, nu ezită să folosească întregul spectru de intimidare, de la acte simbolice până la atacuri deliberate.

Este vorba despre testarea adversarilor și partenerilor, în timp ce încearcă să-și îmbunătățească popularitatea într-o țară care se afundă în criza economică.

Punerea în scenă organizată vineri, 24 iulie, la prima rugăciune islamică majore în fosta bazilică Sfânta Sofia din Istanbul, transformată în moschee la ordinul său și cu parafa justiției turce, nu are nimic întâmplător.

Data de 24 iulie corespunde celei de-a 97-a aniversări a semnării Tratatului de la Lausanne, care a marcat granițele Turciei actuale, și pe care Recep Tayyip Erdogan visează să-l modifice.

Reconvertirea Sfintei Sofia în moschee este o provocare pentru lumea occidentală. Președintele turc vorbește despre „o nouă cucerire”. Temă reluată de mass-media pro-guvernare din Turcia de astăzi.

Se aplică Hagiei Sophia, precum și scopurilor expansioniste a lui Erdogan din întreaga lume, în Mediterana, în Libia, în Siria, în nordul Irakului, unde armata turcă a lansat recent o ofensivă majoră împotriva rebelilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), „teroriști” pentru Ankara.

La 11 iulie, Erdogan a postat un videoclip pe Twitter în care a afirmat că „resurecția” Hagiei Sophia ca moschee are valoare pentru toată lumea musulmană, din „Buhara în Andaluzia”, deschizând calea pentru „eliberarea” moscheei Al-Aqsa din Ierusalim.

Între timp, reconvertirea fostei bazilici în loc de rugăciune pentru musulmani nu face decât să învenineze relațiile lui Erdogan cu UE, în special cu Grecia.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE