Liderii europeni și americani se întrec să dezamorseze criza ucraineană. Nu de aceeași părere este, însă, și președintele Belarusului, care acuză Occidentul că tânjește după un război în care să lupte cu „mâinile altora”. Kremlinul a continuat să facă presiuni, luni, 14 februarie, asupra Ucrainei, astfel încât aceasta să renunțe la planul de aderare la NATO. Iată ultimele detalii cu privire la situația Ucrainei.
Ministerul ucrainean de Externe a exclus orice compromis în ceea ce privește obiectivul său de a adera la NATO și a solicitat garanții de securitate pentru a descuraja o invazie rusă, în contextul în care oficialii americani au avertizat că Rusia ar putea lansa oricând un atac asupra Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului însă, Dmitri Peskov, a declarat că, dacă Ucraina își retrage cererea de aderare la alianță, acest lucru ar putea atenua unele dintre îngrijorările de securitate ale Rusiei. Moscova insistă că aderarea Ucrainei la alianță este o „linie roșie”, care i-ar amenința securitatea. Kievul susține, pe de altă parte, că nu reprezintă o amenințare pentru Rusia și că își dorește aderarea pentru a-și garanta securitatea.
Putin, față-n față cu Lukașenko
Rusia a adresat Statelor Unite și NATO cereri radicale, printre care și încetarea politicii ușilor deschise a NATO și retragerea forțelor și echipamentelor NATO din fostele țări sovietice și din țările Pactului de la Varșovia.
Kremlinul analizează răspunsurile pe care trebuie să le ofere Washingtonului și NATO, după respingerea cererilor sale cheie, președintele rus Vladimir Putin urmând să se întâlnească luni cu ministrul apărării, Serghei Șoigu, și cu ministrul de externe, Serghei Lavrov.
De asemenea, el a planificat o întâlnire în cursul acestei săptămâni cu cel mai apropiat aliat militar al său, președintele belarus Alexander Lukașenko, a transmis, luni, Kremlinul, potrivit Washington Post.
Occidentul, acuzat că vrea război
Șeful de stat belarus este de părere că Occidentul își dorește cu ardoare să declanșeze un conflict militar în Ucraina, însă fără să se implice neapărat direct, ci să lupte cu „mâinile altora”.
„Văd că politicienii voștri (n.r. - ucraineni) încep să se îndoiască de cursul comun al Occidentului. Vedeți, știu sigur, ce are nevoie Occidentul astăzi aici: trebuie să declanșeze un conflict. Știți, ei sunt capabili cu mâinile altora. Este mai bine să lupți cu mâinile altor oameni, cu viețile altor oameni: să moară ucrainenii, rușii, bielorușii, totul este departe.
Uite, dacă am fi planificat vreun război împotriva Ucrainei, mass-media s-ar fi comportat complet diferit. Pentru că mass-media reprezintă bombardamentele războiului modern. (...)
Înainte de această isterie, am luat decizia de a organiza un exercițiu militar în sudul republicii noastre. A trebuit să le desfășurăm noi înșine pentru a defini unde ar trebui să păstrăm un mic număr de trupe din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina: acest aflux de arme, fugarii noștri (n.r. - figuri ale opoziției), înființarea de tabere, antrenamente. Există un aflux al acestor sabotori care vin de acolo, sincer vorbind”, a declarat președintele belarus în cadrul unei discuții cu politicianul ucrainean Alexander Moroz.
Renunță Ucraina la aderarea la NATO?
Revenind, însă, secretarul de presă de la Kremlin a precizat că dacă Ucraina confirmă și formalizează un angajament de a renunța la ideea de a adera la NATO, acesta ar fi „cu siguranță un pas care ar promova substanțial formularea unui răspuns mai semnificativ la preocupările Rusiei”.
Rusia și-a reînnoit apelul către Ucraina de a pune capăt candidaturii sale la aderarea la NATO în timp ce oficialii ucraineni au clarificat comentariile ambasadorului națiunii în Marea Britanie, Vadym Prystaiko. Acesta a provocat confuzie duminică, când a declarat pentru BBC că Ucraina ar putea fi dispusă să „contemple” retragerea candidaturii sale de aderare pentru a evita un război catastrofal - afirmând, totodată, că nu crede că Ucraina ar face acest lucru.
„Suntem martorii unei amenințări foarte, foarte grave”
Cancelarul german Olaf Scholz, înainte de călătoriile la Kiev și Moscova din această săptămână, a avertizat că orice acțiune agresivă din partea Rusiei va atrage sancțiuni rapide.
„Suntem martorii unei amenințări foarte, foarte grave la adresa păcii în Europa”, a scris Scholz pe Twitter după ce a aterizat la Kiev. „O nouă agresiune militară ar avea consecințe foarte grave pentru Rusia”, a adăugat el, precizând că Germania este absolut de acord cu aliații din NATO în această privință.
Vizita cancelarului german la Kiev și Moscova vine după un început anevoios al eforturilor diplomatice ale Germaniei pentru a ajuta la evitarea războiului din Ucraina, noul cancelar fiind criticat pentru profilul său slab în această criză.
El a declarat că, în timpul discuțiilor sale de la Kiev, a fost „important să exprim solidaritatea și sprijinul nostru continuu față de Ucraina”. În timp ce furnizarea de arme letale rămâne o linie roșie pentru Berlin, acesta a luat în considerare asistența neletală. Germania a declarat că poate sprijini mai bine Ucraina prin intermediul unui ajutor economic.
Olaf Scholz atrage critici dure în gestionarea crizei
Oficialii de la Kiev au criticat poziția Germaniei cu privire la livrările de arme și reticența sa în a interzice în mod explicit debutarea funcționării marelui gazoduct germano-rus Nord Stream 2 în cazul unui atac al Rusiei.
Scholz va zbura marți, 15 februarie, spre Moscova. Discuțiile din weekend dintre președintele Biden și președintele Rusiei, Vladimir Putin - și discuțiile separate dintre liderul rus și omologul său francez, Emmanuel Macron - au eșuat din nou în ideea marcării unui progres diplomatic.
Rusia a continuat să respingă presiunile occidentale pentru a-și reduce presiunea militară masivă asupra granițelor Ucrainei, iar oficialii americani au avertizat că Moscova are piesele pregătite pentru a lansa un atac major în orice moment.
După luni de zile de acumulări militare, Rusia a început, joia trecută, 10 zile de exerciții comune cu aliatul Belarus, manevre de care oficialii occidentali se tem că ar putea reprezenta pregătiri pentru ca Moscova să invadeze Ucraina. Rusia neagă că plănuiește un atac și a promis că trupele rusești se vor retrage în urma exercițiilor.
Ministerul ucrainean de Externe a declarat luni, într-o declarație, că „problema cheie pentru țara noastră este problema garanțiilor de securitate”. Acesta a adăugat: „Fără îndoială, cea mai bună astfel de garanție ar fi admiterea imediată a Ucrainei în (NATO - n.r.). Dar amenințările la adresa Ucrainei există aici și acum, astfel încât găsirea unui răspuns la întrebările privind garanțiile devine o sarcină urgentă fundamentală”.
Kiev - dispus să facă „concesii în conversațiile cu rușii”
Luni, la postul de televiziune BBC, Prystaiko, ambasadorul ucrainean în Marea Britanie, a declarat că Kievul este dispus să facă concesii pentru a evita un război catastrofal.
„Nu suntem membri NATO în acest moment, iar pentru a evita războiul suntem pregătiți pentru multe concesii și asta facem în conversațiile noastre cu rușii”, a spus el. Dar a mai adăugat, de asemenea, că poziția sa nu are nicio legătură cu încercarea Ucrainei de a adera la NATO, care este înscrisă în constituția națiunii.
Într-un interviu anterior acordat BBC, el a declarat că Ucraina este flexibilă și dispusă să ia în considerare posibilitatea de a pune capăt încercării sale de a adera la NATO pentru a evita războiul. Cu toate acestea, ambasadorul a precizat că este puțin probabil ca Kievul să facă acest lucru, „nu pentru că suntem proști și încăpățânați”, ci pentru că Putin ar face probabil mai multe cereri dacă Ucraina ar face acest lucru.
Deși Kievul continuă să facă presiuni pentru aderare, este puțin probabil ca Ucraina să adere prea curând la NATO.
Biden a vorbit duminică la telefon cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, reiterând promisiunea Statelor Unite că vor răspunde „rapid și decisiv” la orice atac, prin sancțiuni și alte măsuri menite să impună consecințe economice severe.
Fisuri în abordările europenilor și americanilor
O avalanșă de discuții pe ambele maluri ale Atlanticului în ultimele săptămâni nu a reușit să găsească o rampă de ieșire din criză. Chiar dacă Statele Unite și Europa amenință Moscova cu sancțiuni economice severe în cazul unei invazii, există diferențe în abordarea lor.
Biden a declarat săptămâna trecută că un controversat proiect european de gazoduct care leagă Rusia și Germania nu va înainta dacă Kremlinul își trimite forțele militare în Ucraina. Noul cancelar al Germaniei nu și-a luat un angajament ferm de a renunța la gazoduct și nici nu a detaliat eventualele sancțiuni, deși a încercat să proiecteze un front unit cu aliații din NATO în timpul primei sale vizite la Casa Albă, săptămâna trecută.
Scholz a spus doar că Moscova va plăti un „preț scump” în cazul unui atac și și-a atras critici în țară și în străinătate din cauza refuzului guvernului său de a furniza arme letale Ucrainei, în timp ce Statele Unite și alți aliați NATO trimit rachete și alte echipamente militare.
Germania și Franța au ținut, de asemenea, să își mențină deschise ambasadele din Kiev, în ciuda amenințărilor de securitate iminente care au determinat Statele Unite și multe altele să își reducă personalul și să îndemne cetățenii să părăsească Ucraina cât mai curând posibil. Ambasadorul Franței în Ucraina a transmis, duminică, faptul că Parisul îi sfătuiește pe turiștii francezi să amâne toate călătoriile în țară, deși nu a recomandat cetățenilor francezi să părăsească Ucraina.
Consilierul pe probleme de securitate națională Jake Sullivan a răspuns, duminică, acuzațiilor potrivit cărora Statele Unite răspândesc panica prin avertizarea cu privire la un posibil atac, afirmând că Washingtonul și aliații săi se pregătesc pentru toate rezultatele potențiale, inclusiv pentru o posibilă rezolvare diplomatică a crizei.
„Dacă Rusia avansează, noi vom apăra teritoriul NATO. Vom impune costuri Rusiei și ne vom asigura că vom ieși din această situație, ca Occident, mai puternic, mai hotărât - mai hotărât decât am fost în ultimii 30 de ani - și că Rusia va suferi în cele din urmă un cost strategic semnificativ pentru acțiunea militară”, a declarat consilierul pe probleme de securitate națională Jake Sullivan.