Când ceea ce mâncaţi devine subiect exclusiv de discuţie sau vă treziţi colectând lucuri pe care sunt şanse mici să le folosiţi, faceţi o vizită la psiholog.
Stilurile de viaţă moderne aduc cu ele boli noi: orthorexia, fixaţia pentru mâncarea extrem de sănătoasă prinde rădăcini şi în România, iar sindromul lui Diogene, boala celor care strâng lucruri inutile, are mulţi "adepţi" la noi. Se estimează că 10-15% suferă de acest din urmă sindrom. Pentru orthorexici, dorinţa de a fi sănătoşi este dusă la limită. Mănâncă urmând un plan de dietă strict. "Vor să se simtă importanţi, speciali şi găsesc această modalitate de a ieşi în evidenţă. În plus, vorbesc ostentativ despre stilul lor de viaţă, despre ce mănâncă şi ţin să sublinieze permanent efortul pe care ei îl depun", explică psihologul Keren Rosner. Alimentaţia le domină întreaga existenţă. Sunt mereu stresaţi, în criză de timp pentru că pregătirea meselor le ocupă fiecare secundă. "Ajung, aşadar, să se izoleze şi să nu mai aibă timp să se relaxeze. Orice e exagerat nu e sănătos. E nevoie de echilibru în absolut orice. Nu e rău să mânănci sănătos, dar când principala ta preocupare e asta, nu e normal", consideră specialistul. Viaţa grea pe care românii au avut-o în comunism şi sărăcia îi fac pe mulţi să strângă lucruri inutile, ceea ce psihiatrii numesc drept "Sindromul lui Diogene" (denumirea este inspirată de celebrul filozof Diogene, cunoscut pentru neglijenţa extremă faţă de propria persoană). "Poate fi o tulburare obsesiv-compulsivă. La fel de bine poate fi vorba de o boală psihică, care este legată de schizofrenie sau alte tulburări de comportament. În acest caz poate debuta şi la 20-30 de ani. Îşi neglijează propria persoană, nu se mai spală, nu mai vorbesc cu nimeni, preferând compania animalelor în locul oamenilor", explică psihologul Keren Rosner. De vină, crede ea, poate fi şi copilăria extrem de săracă, ce îi determină să compenseze excesiv ceea ce nu au avut când erau mici. La fel de posibil este ca boală să se manifeste la bătrâneţe, fiind determinată de senilitate şi de degenerarea cognitivă. "Singura soluţie pentru astfel de bolnavi e să aibă pe cineva de încredere să îi ajute. Fie că e vorba de asistenţă socială sau de un apropiat, ei au nevoie de o prezenţă constantă în viaţa lor. Trebuie să le câştige încrederea pentru ca ei să se lase ajutaţi", conchide psihologul. "Când principala preocupare e mâncatul sănătos, nu e normal. Orthorexicii ajung să se izoleze din cauza asta", spune psihologul Keren Rosner Peste 60% din populaţie suferă de nomofobie, teama de a sta fără telefon Nomofobia este o boală specifică omului modern, constând în frica de a sta, chiar şi pentru o clipă, fără telefonul mobil. Studii recente arată că mai bine de două treimi din populaţie are acestă problemă. "Apare neliniştea pentru că nu mai poţi comunica. Te temi că dacă eşti într-o situaţie dificilă, nu mai poţi da telefon nimănui. Telefonul mobil a devenit unealta noastră principală de a păstra legătura cu cei dragi, dar şi de a ne rezolva problemele. Când nu îl mai ai, e ca şi cum eşti singur, ai senzaţia că toată legătura cu lumea ta este tăiată", explică psihologul Keren Rosner. Ea admite faptul acum suntem mai reci, mai centraţi pe propria persoană şi nu prea mai există ajutor reciproc. "În acest caz, telefonul este soluţia. Suni la un specialist şi ai rezolvat", mai spune Keren Rosner. Citiţi şi:
- O nouă recomandare pentru a trăi mult şi bine: ÎNFOMETAŢI-VĂ. Cum se explică şocantul sfat
- Oamenii "Transformer". Cum slăbeşti complet în 30 de minute
Recomandările noastre
