Obiectivitatea sondajelor de opinie politice este pusă la îndoială de multă vreme în România. Rar s-a întâmplat, după anii 2000, ca estmările cercetărilor socioliogice să se potrivească cu realitatea de la urne. Sociologii care le-au realizat s-au apărat de fiecare dată, invocând faptul că sondajul reprezintă doar o imagine de moment, în vreme ce opțiunile alegătorilor se pot schimba în funcție de anumite influențe.

Obiectivitatea sondajelor de opinie, efectuate în ultimii, a fost pusă sub semnul întrebării în numeroase situații. Nu de puține ori datele publicate, de două institutii de cercetare, s-au bătut cap în cap. Aceasta, deși au fost colectate în aceeași perioadă și pe același tip de eșantion. În asemenea condiții este greu de acceptat explicația potrivit căreia reprezintă doar o poză de moment. Teoretic ar trebui să dea rezultate apropiate.

De exemplu, un sondaj de opinie dădea, în aceste zile, partidul AUR, al lui George Simion, ca favorit în preferințele românilor, cu 27%. Pe locul doi se plasa PSD cu 25%, iar pe al treilea PNL cu 15%. Sondajul a fost realizat de INSOMAR. O altă cercetare apărută imediat, ca replică, plasa AUR pe locul al treilea, în spatele PSD și PNL. Din datele sondajului CURS rezulta că 32% dintre români ar vota cu PSD, 19% cu PNL și tot 19% cu AUR.

Alt sondaj de opinie recent,, la nivelul municipiului București, o plasa pe Gabriela Firea cu 23% în preferințele alegătorilor. Sub Nicușor Dan, primarul general, cotat cu 26%. S-a întâmplat după ce, din 2020, după alegerile pierdute, aceeași Gabriela Firea a fost cotată, constant cu scoruri de aproape 40%. Pe primele locuri, în ultima cercetare, surprinzător, au fost plasați posibilii candidați ai PSD la Primăria Generală. Cum a scăzut Firea, atât de mult, brusc, în preferințele bucureștenilor, reprezintă un mister.

Or, în aceste condiții, sondajele de opinie par departe de a fi un instrument obiectiv de măsurare a pulsului comunității. Mai curând, par să reflecte interesele și dorințele celor care le-au comandat.

Partidele cheltuie bugete consistente pe sondaje

Obiectivitatea sondajelor de opinie este pusă sub semnul întrebării dat fiind că cele mai multe cercetări sunt comandate de partide politice. Sumele plătite sunt foarte consistente, conform datelor apărute în spațiul public. În ultimii doi ani, partidele au cheltuit peste 3,5 milioane de euro pentru cercetări sociologice comandate unor firme, după cum relata Libertatea, în luna iunie.

Conform sursei de mai sus, PSD a cheltuit cel mai mult ca să afle ce intenții de vot au românii sau care este stare lor de spirit. În 2021, partidul a alocat 2,25 de milioane de lei, iar suma s-a dublat anul trecut, ajungând la 4,65 de milioane de lei. În primele trei luni ale anului în curs, social-democrații au plătit aproape 1,6 milioane de lei pentru sondaje de opinie.

Exemplul social-democraților a fost luat și de partenerii de coaliție, de la PNL. Liberalii au crescut suma cheltuită în cercetări sociologice de la 1,35 de milioane de lei în 2021 la 4,11 milioane de lei în 2022.

Mai puțin au alocat cei de la USR pentru analize de acest tip. Sondajele au costat USR aproape 220.000 de lei în 2021. Suma a crescut la 1,65 de milioane de lei, potrivit datelor de la Autoritatea Electorală Permanentă în 2022. Iar în primul trimestru din acest an, USR a alocat aproape 530.000 de lei.

Obiectivitatea sondajelor de opinie

Obiectivitatea sondajelor de opinie este pusă sub semnul întrebării în condițiile în care partidele politice sunt clienți fideli și cu mână largă. Or, o vorbă veche spune că cine dă banul comandă și muzica.

În acest sens, politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că institutele de sondare a opiniei publice și-au pierdut de multă vreme menirea pe care o aveau. El recomandă ca datele publicate în spațiul public să fie luate cu titlu de inventar, cu rezervele de rigoare. Mai ales că parte din institutele de studii sociologice și-au schimbat proprietarii inițiali. Iar noii veniți sunt mai interesați de profituri decât de calitatea datelor pe care le prezintă.

„Mă întreb care mai este potențialul lor științific pentru că ele și-au schimbat proprietarii (institutele de cercetare sociologică - n. red.), nemaifiind rentabile, și au devenit majoritatea, de fapt, niște afaceri. Ori problema e că atunci când faci cercetare, când faci știință, nu profitul contează, ci calitatea datelor”, explică Pîrvulescu pentru Europa Liberă.

Cristian Pârvulescu a amintit că în urmă cu 15-20 de ani a existat o încercare de reglementa activitatea acestor institute. Asociația de Sociologie a încercat, potrivit spuselor sale, să elaboreze un instrument care să ateste credibilitatea institutelor de sondare. Ideea nu a fost concretizată niciodată, rămânând la nivel de intenție. Mai mult, a arătat politologul, institutele nu mai sunt obligate să publice seturile de date în baza cărora au ajuns la concluziile pe care le prezintă. Astfel, este de părere politologul, în spatele datelor publicate se poate afla orice. Or, în aceste condiții este normal ca obiectivitatea sondajelor de opinie să fie pusă sub semnul întrebării.

Obiectivitatea sondajelor. Patronii firmelor de cercetare. INSOMAR

Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing (INSOMAR S.A.) a fost înființat în 1999. Institutul era finanțat și controlat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În anul 2013, INSOMAR și-a suspendat activitatea. În prezent, institutul are ca acționar principal o companie petrolieră numită PSV Company S.A.

În spatele acestei firme se află un offshore cipriot Elbahold Limited. La rândul său acționari la această societate sunt Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru, conform Europa Liberă. Acesta din urmă a fost condamnat pentru corupție la patru ani de închisoare.

Cozmin Gușă recunoaștea, într-un interviu din 2011, că preluarea INSOMAR a fost unul din obiectivele sale

„În urma cu vreo 3 luni de zile, aducându-mi aminte de brandul INSOMAR, care stătea nefolosit, ne-a venit ideea mie și partenerului meu, Maricel Pacuraru, să încercăm această achiziție (...) Vazând apoi portofoliul de participații în mass-media, fie majoritare, fie minoritare, am început să ne uităm cu atentie", explica Gușă pentru Hotnews în 2011.

Sursa foto: facebook

CURS, casa de sondare preferată de PSD și PNL

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a fost înființat în anul 1995. În prezent este deținut de jurnalistul Iosif Buble care mai este proprietar și la Online Research SRL. Tot o firmă care se ocupă de activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.

În 2022, CURS a avut o cifră de afaceri de aproximativ un milion de euro (4.605.906 lei) și un profit de aproximativ 800 de mii de euro (3.678.788 de lei). Firma este preferata PSD care i-a alocat bugete importante pentru sondaje politice. La fel, și PNL a apelat la serviciile CURS, conform datelor publice.

Iosif Buble este căsătorit cu Diana Tușa, deputat PSD, fostă parlamentară PNL.

Legăturile ciudate ale patronului INSCOP

INSCOP Research SRL a apărut pe piață în urmă cu zece ani, fiind fondat în 2013. Firma are ca acționari pe Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca. INSCOP Research a încasat anul trecut de la PNL peste 100.000 de euro (538.656 de lei). În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 350 de mii de euro (1.615.196 de lei).

Conform portalului de achiziții publice, firma a primit și un angajament de 119 mii de lei, în 2021, de la Universitatea Politehnică București.

Obiectivitatea sondajelor. Vasile Dîncu și Metro Media Transilvania

Metro Media Transilvania este deținută, din 2021, de Maria Dîncu, soția fostului ministru al Apărării Vasile Dîncu. institutul a fost înființat în anul 1994 de politicianul clujean. Dîncu a devenit ministru al Informațiilor Publice în guvernul condus de Adrian Năstase. Apoi a ocupat poziția de ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale în guvernul Dacian Cioloș.

Din 25 noiembrie 2021 până pe 24 octombrie 2022, a fost ministrul Apărării Naționale în guvernul Nicolae Ciucă. Vasile Dîncu a demisionat în urma unor declarații controversate legate de războiul ruso-ucrainean.

Vasile Dîncu a fost unicul acționar al Institutului Român pentru Evaluare și Strategir (IRES) până în 2016. La momentul respectiv, dat fiind că a intrat în guvernul Ciolos, a cedat părțile sociale către Ovidiu Iacob Turcu - 95% și Cornel Hirian -5%.

IRES a primit bani de la Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală - 149.868 de lei, de la Radiodifuziunea Română - 66.950 de lei și Universitatea Babeș Bolyai - 42.558 de lei.

Avangarde, The Center și sociologul Marius Pieleanu

Firma Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL îl are ca acționar unic pe sociologul Marius Pieleanu. În trecut Avangarde a făcut numeroase sondaje pentru PSD. Răcirea relațiilor cu social-democrații a intervenit în contextul alegerilor locale din 2020.

La momentul respectiv, Gabriela Firea l-a acuzat pe Marius Pieleanu că ar fi manipulate cercetările sociologice în favoarea lui Nicușor Dan. Acesta a respins acuzațiile.

Firma a avut o cifră de afaceri de 1.285.185 în 2022 și un profit de 613.141 de lei.

Tot Marius Pieleanu este acționar majoritar și la The Center. El deține 60% din acțiuni, diferența de 40% fiind la sociologul Vladimir Ionașc.