Valul de teroare palestinian care a lovit Israelul în ultimele două săptămâni este efectul a două forțe externe antagoniste, care se luptă: una pentru escaladarea ofensivei sângeroase, alta pentru stăvilirea ei.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite pompează sume mari de bani în diferite grupuri palestiniene, mai ales în milițiile Tanzim, ale Fatah (Mișcarea Națională de Eliberare a Palestinei), pentru a se ține departe de ofensiva teroristă, scrie site-ul israelian Debka.

Banii sunt dirijați prin Israel și Iordania, care furnizează și informații despre ce grupări merită să fie finanțate pentru a contracara eforturile Teheranului și Beirutului de a ține aprins focul terorismului.

În afară de ajutor financiar, Iranul și Hezbollah trimit și directive „beneficiarilor” palestinieni privind modalitățile și momentele potrivite de escaladare a valului de terorism.

De exemplu, sâmbătă dimineață, pe 17 octombrie, în urma unor reușite parțiale israeliene de a stăvili atacurile cu cuțitul ale palestinienilor, media Hamas a dat instrucțiuni activiștilor teroriști să treacă de la înjunghieri la loviri cu vehiculele ale grupurilor de civili, aceasta fiind considerată o metodă mai eficientă de a ucide un număr mai mare de oameni.

Înfruntarea directă dintre cele două alianțe - Arabia Saudită și EAU, pe de o parte, și Iran și Hezbollah, pe de alta -  fiecare sprijinind cu toate mijloacele câte o tabără palestiniană are drept efect scoaterea din joc a Washingtonului și scăderea puterii liderului palestinian Mahmud Abbas.

Administrația Obama pare să fi renunțat la orice ambiție de a se implica: ea nu a mai formulat nici o cerere către Teheran să se abțină de la sprijinirea terorii palestiniene. Este prețul pe care Israelul este obligat să-l plătească pentru că nu a reușit să împiedice încheierea acordului nuclear dintre Statele Unite și Iran.

Săptămâna trecută, Washingtonul a reușit să inflameze și mai mult Tel-Avivul, prin declarațiile secretarului de stat John Kerry, care au legat valul de terorism de „construcțiile coloniale masive” israeliene din teritoriile palestiniene, Departamentul de Stat acuzând Israelul că recurge la „forță excesivă”.

Totuși, după reacțiile de o virulență fără precedent ale premierului Netanyahu și ministrului Apărării Moshe Ya’alon, care practic au acuzat Washingtonul că sprijină terorismul, Obama și Kerry au schimbat tactica, scrie Debka. Ei ar fi dirijat către principalele canale de presă informații negative despre acțiuni disproporționate ale liderilor israelieni pentru a stăvili valul de teroare.

Una dintre afirmații, de exemplu, este că „ambele părți au încercat să obțină beneficii în urma acuzațiilor reciproce de vinovăție pentru valul de violențe”. Altele au pus accentul pe morțile palestinienilor, justificând violența acestora.

Reputația internațională a Israelului a avut de suferit de pe urma acestei stratageme a Washingtonului, care nu contribuie câtuși de puțin la soluționarea crizei.

În acest timp, influența lui Mahmud Abbas este la pământ, el nemaiavând practic nici un cuvânt de spus în ceea ce privește evenimentele care se petrec în stradă, grupările palestiniene preferând să discute direct cu liderii celor două alianțe externe care se ciocnesc pe teritoriul Israelului.

Pe de altă parte, prin tradiționala sa politică de a se retrage din zonele de conflict din regiune, administrația Obama a „reușit” să nu fie de partea nimănui, excluzându-se singură din joc. De aceea, guvernul israelian nu așteaptă nimic spectaculos de la întâlnirea dintre Netanyahu și Kerry de la Berlin din 21 octombrie.