Rusia a declarat că intenționează „să retragă parțial trupele” de la granița cu Ucraina, o mișcare care vine după ce Statele Unite au avertizat săptămâna trecută că „o invazie ar putea începe în orice moment”. Dar oamenii din Ucraina nu lasă garda jos, vor rămâne în alertă în ciuda acestui anunț.
Kremlinul părea să facă toate pregătirile pentru război: mutarea mai multor echipamente militare, unități medicale chiar şi sânge au adus în primele linii de la frontiera cu Ucraina. Iar această agresiune ar putea cu ușurință să se transforme în cel mai mare conflict militar de pe pământ european din ultimele decenii.
Occidentul a spus că nu a văzut nicio dovadă că trupele se retrag. Din acest motiv, atât voluntarii cât şi oamenii obișnuiți rămân în stare de alertă și combativi, în ciuda anunțului retragerii Rusiei de la graniţă.
De exemplu, un pensionar de 80 de ani, este pregătit să îşi apăre teritoriu din apropierea Kievului, în ciuda anunțului Moscovei şi spune: „Vreau să-mi protejez familia, copiii și nepoții”, explică el ștergându-și lacrimile, relatează AFP. „Victoria va fi a noastră”, a mai declarat pensionarul Yuri Mikhaïlin.
Ucrainenii spun că sunt gata să reziste pe baricande
Într-un sondaj publicat marți de un institut național de sociologie, aproape 60% dintre ucraineni spun că sunt gata să „reziste” în cazul agresiunii ruse. Ponderea celor care doresc să ia armele a crescut la 37,3% de la 33,3% în decembrie.
Dincolo de toată această mișcare de forțe, declarații ale Occidentului, ale Kremlinului, ale oficialilor NATO, pe străzile din Kiev nu sunt semne de panică. Ucrainenii se ocupă de treburile lor, unii mândri că avertismentele rusești și rapoartele care provoacă frică nu i-au zguduit. Nu fac altceva decât să aștepte să vadă ce va face Putin în continuare.
Când Uniunea Sovietică s-a destrămat la începutul anilor '90, Ucraina, o fostă republică sovietică, avea al treilea arsenal atomic ca mărime din lume. Statele Unite și Rusia au colaborat cu Ucraina pentru a denucleariza țara, iar într-o serie de acorduri diplomatice, Kievul a returnat Rusiei sutele de focoase nucleare în schimbul asigurărilor de securitate care o protejează de un potențial atac rusesc.
Au urmat protestele în masă din Ucraina care l-au răsturnat pe președintele pro-rus al țării Viktor Ianukovici (parțial din cauza abandonului său de la un acord comercial cu Uniunea Europeană). Diplomații americani au salutat demonstrațiile, în gesturi simbolice care l-au agitat și mai mult pe Putin.
De ce Rusia amenință Ucraina acum
Criza Rusia-Ucraina este o continuare a celei care a început în 2014. Dar evoluțiile politice recente din Ucraina, SUA, Europa și Rusia ajută la explicarea de ce Putin ar putea simți că acum este momentul să acționeze.
Printre aceste evoluții se numără alegerea în 2019 a președintelui ucrainean Zelensky, un comediant care a jucat rolul unui președinte la televizor și apoi a devenit actualul președinte. Zelensky a promis în timpul campaniei sale că va „reporni” discuțiile de pace pentru a pune capăt conflictului din estul Ucrainei, inclusiv tratarea directă cu Putin.
Ceea ce dorește Rusia este ca Zelensky să implementeze acordurile de la Minsk din 2014 care ar aduce regiunile pro-ruse înapoi în Ucraina, dar ar reprezenta, după cum a spus un expert, un „cal troian” pentru ca Moscova să exercite influență și control. Niciun președinte ucrainean nu a putut accepta acești termeni, așa că Zelensky, sub presiunea continuă a Rusiei, a apelat la Occident pentru ajutor, vorbind deschis despre dorința de a adera la NATO.
Revenim în zilele noastre
Președintele francez Emmanuel Macron și cel american Joe Biden au convenit marți, într-o convorbire telefonică, asupra necesității de a „verifica” anunțul începerii retragerii Rusiei în jurul granițelor Ucrainei, un „prim semnal încurajator”, potrivit comunicatului dat de Palatul Elysée. Pe parcursul unei conversații de aproximativ o oră, cei doi șefi de stat au cerut și să rămână „perfect coordonați” în fața președintelui rus Vladimir Putin, a spus președinția franceză.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat marți că până acum nu vedem semne de dezescaladare și de reducere a prezenței militare a rușilor la granița cu Ucraina. El contrazice astfel autoritățile de la Moscova care au anunțat că deja o parte din trupe au început să se întoarcă spre bazele militare.
Europa are și ea propriile fracturi interne
UE și Regatul Unit încă se confruntă cu consecințele Brexit-ului. Toată lumea se confruntă cu pandemia Covid-19. Germania are un nou cancelar, Olaf Scholz, după 16 ani cu Angela Merkel, iar noul guvern de coaliție încă încearcă să-și stabilească politica externă. Germania, împreună cu alte țări europene, importă gaze naturale rusești, iar prețurile la energie cresc acum. Franța are alegeri în aprilie, iar președintele francez Emmanuel Macron încearcă să-și facă un loc în aceste negocieri....Acestea fiind datele concrete despre Rusia şi Ucraina, nu ne rămâne decât să așteptăm mișcarea lui Putin, aşa cum o fac şi cetăţenii din Ucraina, scrie vox.com.