Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, la solicitarea Poliției Române a realizat un studiu având ca scop identificarea ponderii celor care își iau măsuri de siguranță specifice atunci când acționează în mediul online. De asemenea, studiul și-a propus ă identifice vulnerabilităţile legate de obiceiurile de utilizare a internetului de către populaţia adultă din România, se precizează într-un comunicat al IGPR remis vineri, AGERPRES.

Internetul este folosit pentru informare şi socializare

Cercetarea efectuată la cererea IGPR a constatat, printre altele, că circa o treime dintre respondenți nu verifică dacă pagina magazinului online, de unde achiziționează produsul este reală şi nici nu citesc recenziile altor cumpărători, pentru a vedea experiența avută de aceștia cu site-ul de cumpărături.

Studiul a constatat că activităţile desfăşurate cel mai frecvent pe internet sunt; citirea de e-mail-uri şi ştiri (84,3%); accesarea reţelelor de socializare (80,6%); cumpărarea sau vânzarea de bunuri şi servicii online, folosirea de servicii de online banking, vizionarea de filme şi seriale sau achitarea facturilor (50%). Majoritatea utilizatorilor de internet declară că au o atitudine foarte precaută cu privire la achiziţiile de jocuri sau tranzacţii cu criptomonede.

Internauții cred că își iau destule măsuri de siguranță

88,8% dintre respondenţi sunt conviși că sunt foarte bine sau relativ bine pregătiţi pentru a naviga în siguranţă pe internte și că nu pot deveni victima unor infracţiuni. Astfel, atunci când au fost rugaţi să îşi evalueze competenţele digitale, nouă din 10 utilizatori apreciază că sunt bine sau foarte bine pregătiţi să folosească internetul în siguranţă.

Răspunsurilor detaliate ale acestora arată indică însă o altă situație. Astfel, nu toţi internauții iau măsurile de siguranţă necesare atunci când fac cumpărături online. Aproximativ o treime dintre aceștia nu sunt atenţi la recenziile lăsate de alţi clienţi/cumpărători, nu verifică dacă pagina magazinului online este reală şi nici nu verifică elementele de siguranţă ale site-ului.

Majoritatea persoanelor care folosesc internetul zilnic înţeleg riscurile legate de mediul online, dar cei mai mulți dintre aceștia minimizează pericolele.

„Aproximativ 14% dintre utilizatori cred că nu este deloc periculos să posteze pe reţelele de socializare fotografii personale sau să se conecteze la reţelele publice de wi-fi.

Una din zece persoane consideră că nu este deloc periculos să descarce conţinut piratat.

8,8% dintre persoanele chestionate ignoră riscurile păstrării parolelor de acces la diferite conturi online în fişiere aflate pe dispozitive conectate la internet,” arată studiul IGPR.

Măsuri de siguranță minime

Dintre măsurile elementare de siguranţă utilizate, 90,1% menționează faptul că nu deschid linkuri primite de pe adrese de email necunoscute, 89,9% evită să furnizeze date personale pe diverse site-uri sau prin intermediul reţelelor de socializare (83,2%).

Totodată, în ceea ce privește măsurile de siguranţă adoptate în timpul navigării pe internet, 39,5% dintre utilizatorii care folosesc internetul în fiecare zi mărturisesc că nu obişnuiesc să îşi schimbe periodic parolele, iar 42,1% dintre respondenţi recunosc că folosesc aceeaşi parolă pentru mai multe conturi.

Doar 27,4% dintre utilizatori folosesc metode de logare mai eficiente, precum autentificarea în doi paşi, în timp ce 18,9% preferă să folosească servicii care nu îi obligă să implementeze această măsură de siguranţă.

Ar apela la poliţie dacă ar fi victima unui atac cibernetic

În interacțiunea cu mediul online 40,6% dintre respondenţi au declarat că nu s-au întâlnit cu nicio situație referitoare la postări/comentarii rasiste/instigatoare la ură faţă de alţi oameni, apariţia unor materiale de natură pornografică, încercarea unor persoane de a le determina să le ofere detaliile cardului sau ale contului. Iar 62,2% dintre respondenţi au afirmat că în cazul în care ar deveni victima unui atac cibernetic, ar apela la ajutorul poliţiei, fapt care arată că majoritatea persoanelor internauților au încredere şi înţeleg să sesizeze aceste fapte autorităţilor.

Potrivit IGPR, cercetarea a urmărit descrierea comportamentelor de utilizare a internetului, cu precădere a celor care reprezintă vulnerabilităţi în ceea ce priveşte siguranţa online, precum şi identificarea celor mai frecvente infracţiuni cu care se confruntă utilizatorii de internet.

„Un alt scop a fost acela de a sprijini demersurile preventive îndreptate spre creşterea nivelului de conştientizare a utilizatorilor de internet cu privire la ameninţările cibernetice şi la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja, menţionează sursa citată, care adaugă că studiul a avut ca motivaţie datele existente pe plan internaţional, care arată o incidenţă crescută a actelor infracţionale din sfera cibernetică în rândul adulţilor”.