DNEVNIK (Bulgaria). O televiziune de stat din Rusia i-a atribuit exclusiv președintelui Vladimir Putin meritul pentru operațiunea îndrăzneață a celor 250 de militari, cu baza în Bosnia și Herțegovina, care au ocupat Aeroportul Priștina în ultimele zile ale atacurilor împotriva Iugoslaviei, în 1999.

Într-un fragment dintr-un interviu cu președintele, difuzat pe Rossia 1, în cadrul emisiunii “Vesti”, el spune că ideea i-a aparținut șefului de atunci al Statului Major al Armatei Ruse, generalul Anatolii Kvașnin. La acea vreme, Putin a fost director al Serviciului Federal de Securitate (contrainformații) și președinte al Consiliului de Securitate de pe lângă președintele Boris Elțîn.

În prezent, Putin spune că Kvașnin “nu a riscat să își coordoneze decizia cu funcționari de rang înalt, inclusiv cu Ministerul Apărării (…) În orice caz, a discutat-o cu mine și mi-a cerut părerea”. El l-a sfătuit pe Kvașnin să preia aeroportul, dacă crede că acest lucru este “potrivit”.

“Și vedem că Putin, încă de atunci, cu Priștina, a demonstrat cât de importante sunt voința și determinarea în politică și cum se poate juca atunci când, aparent, nu ai niciun as în propriile cărți”, a comentat moderatorul Dmitrii Kiseliov.

“Acest fapt arată că Putin este exact decidentul care, chiar dacă nu a dat ordinul, pentru că nu avea asemenea atribuții, a binecuvântat ideea lui Kvașnin. La acea vreme, exista o paralizie a puterii, inclusiv a sistemului de luare a deciziilor. Un dezacord total între politicieni, diplomați și militari. Exact în acest moment au apărut oameni pregătiți și capabili să își asume responsabilitatea. Generalul Kvașnin s-a dus atunci la Putin cu o idee îndrăzneață – cea de a ocupa Slatina, aeroportul-cheie din Kosovo. Putin povestește de asemenea că la întrebarea “de ce ne trebuie asta?”, generalul i-a răspuns că “va trebui oricum să plecăm de acolo, dar vom avea ceva de negociat”.

Contingentul rus ajunge cu resurse aproape epuizate de deplasare și este întrerupt pe calea aerului din cauza faptului că Bulgaria, România și Ungaria refuză să ofere coridor de zbor avioanelor militare ruse. Moscova, care este serios iritată de bombardamentele împotriva regimului lui Slobodan Miloșevici, încearcă, după înfrângerea acestuia, să primească un sector propriu de control în Kosovo.

Occidentul refuză, temându-se că rușii vor încerca să repete ceea ce au făcut cu împărțirea Germaniei după al Doilea Război Mondial. La urma urmei, în Kosovo posturi rusești sunt incluse în regiunile Germaniei, Franței și Statelor Unite.

În emisiunea rusească este citat și Nenad Popovici, ministru al inovațiilor și dezvoltării tehnologice în Serbia. În opinia sa, din cauza atacurilor NATO au murit mii de oameni și zeci de mii au fost răniți. În realitate, victimele sunt în număr de 630 până la 1.200 de persoane, iar răniții sunt mai puțin de 6000.

Kiseliov lansează și teza că dacă atunci Putin nu ar fi demonstrat disponibilitatea Rusiei de a își apăra interesele în străinătate, “probabil că noi ne-am fi dovedit următoarea țintă”.

“În politică nu există tendințe condiționate. Acest lucru nu se întâmplă – și slavă Domnului – datorită forțelor noastre armate și a oamenilor cu un astfel de caracter, ca al celor care au făcut marșul de la Priștina”, a replicat președintele. (Rador)