Statul danez are de gând să crească producția de gaze naturale din Marea Nordului, dar pentru un timp limitat, astfel încât țara să poată reduce nivelul de dependență față de resursele rusești. Totuși, măsura se vrea a fi una temporară, căci Danemarca a promis deja că va renunța la exploatările din Marea Nordului până în anul 2050.
Marți, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, transmite că țara sa vrea să crească producția proprie de gaze naturale, în detrimentul resurselor provenite din Rusia, conform CNN.
Danezii nu mai vor să cumpere de la Putin
„Suntem convinşi că este mai bine să producem gaze în Marea Nordului decât să le cumpărăm de la Vladimir Putin”, a transmis oficialul danez.
În final, danezii speră să elimine, în mod treptat, utilizarea resurselor de gaze naturale, astfel încât dependența energetică față de Rusia să i-a sfârșit.
Deși va avea loc „o creștere temporară” a nivelului de producție, premierul Frederiksen transmite că Danemarca nu renunță la planurile de a pune capăt exploatărilor de petrol sau gaze din Marea Nordului, până în anul 2050.
Cât de dependentă este România de gazul rusesc
Statele Uniunii Europene sunt dependente de energia din Rusia. Mai exact, un procent de 83% din total gazelor naturale vine din import. România stă cel mai bine în clasamentul european și importă doar 24% din necesarul de gaze.
Potrivit Eurostat, rata de dependenţă a Uniunii Europene de importurile de gaze naturale a scăzut uşor în 2021, până la 83%, de la 84% în 2020. România este ţara membră cu cea mai redusă dependenţă de importurile de gaze naturale (24%). Alte state cu o dependenţă redusă de importurile de gaze naturale sunt: Danemarca (26%) şi Ţările de Jos (33%).
La polul opus, ţările membre cu cea mai mare dependenţă de importurile de gaze naturale sunt: Malta (104%), Suedia (102%) şi Spania (101%).
România importă mai mult decât în 2020
Comparativ cu situaţia din 2020, cele mai mari creşteri ale dependenţei de importurile de gaze naturale au fost înregistrate în Malta, de la 96% în 2020 până la 104% în 2021, o creştere de opt puncte procentuale, Irlanda, de la 64% până la 71%, creştere de şapte puncte procentuale şi România, de la 17% în 2020 până la 24% în 2021, o creştere de şapte puncte procentuale, scrie Agerpres.
Cele mai mari scăderi de la un an la altul au fost înregistrate în Letonia, de la 121% până la 61%, adică o scădere de 59 de puncte procentuale, Austria, de la 73% până la 51%, cu o scădere de 22 de puncte procentuale şi Slovacia, de la 88% la 69%, scădere de 20 de puncte procentuale.