La începutul anilor ,90, orașul italian Brescia devenise o colonie românească. Echipa de fotbal a „rândunelelor” era antrenată de Mircea Lucescu, cel care îi adusese lângă el pe Florin Răducioiu, Gheorghe Hagi, Ioan Ovidiu Sabău, Dorin Mateuț, apoi pe Dănuț Lupu.

Au apus vremurile bune ale „rândunelelor”

Presa italiană vorbea despre „Brescia Romena”, o corespondentă în miniatură a celebrei AC Milan, „mașina de fotbal” clădită pe scheletul olandez format de Frank Rijkaard - Ruud Gullit - Maro van Basten. În prezent, Brescia Calcio nu mai face parte din lumea bună a fotbalului italian.

Echipa evoluează în Serie B, dar localnicii se consolează cu rezultatele formației feminine, campioană în ultimul sezon din Serie A. La formația lombardă este legitimată și Camelia Ceasar, o jucătoare de origine română. În vârstă de 17 ani (împliniți astăzi), tânăra evoluează pe postul de portar și încearcă să-și câștige locul de titulară în poarta „rândunelelor”.

Remarcată la o miuță încinsă la iarbă verde

Camelia locuiește în Italia de 12 ani, familia ei stabilindu- se la Torino, atunci când tatăl jucătoarei a găsit un contract de muncă, în construcții.

„Eu aveam cinci ani când am plecat din România. Nu mi-a fost greu să mă acomodez în Italia, pentru că eram mică și nu lăsasem prea multe, în urmă, în țară. Fratele meu, Dario, s-a născut aici. Am ajuns să joc fotbal dintr-o întâmplare, pe la vârsta de nouă ani. Mă mai băgam la câte o miuță, cu familia și prietenii, atunci când ieșeam la iarbă verde. Într-o zi, am intrat în poartă și am fost văzută de cineva care căuta talente pentru grupele de junioare ale unei echipe feminine din Torino”, ne-a povestit Camelia cum a făcut primii pași în fotbal. La 14 ani, românca a debutat în prima ligă feminină, îmbrăcând tricoul celor de la Torino Calcio.

„Și eu și colegele mele eram foarte tinere și fără mare experiență. Am retrogradat în liga a doua, dar șansa mea a fost că am fost văzută de cei de la Brescia și mi s-a propus să joc acolo. La început, părinții nici nu au vrut să audă că m-aș putea muta din Torino. Am dus multă muncă de lămurire cu ei, iar în cele din urmă au fost de acord. Am convenit că trebuie să încerc, dacă merge, rămân la Brescia, dacă nu, mă întorc acasă. Lucrurile au funcționat așa cum am sperat și evoluez și în ziua de astăzi aici”, ne-a declarat tânăra fotbalistă.

Salariu lunar de 300 de euro

Condițiile puse la dispoziție de cei de la Brescia sunt mulțumitoare. „Îmi asigură școlarizarea, locuiesc într-un apartament, alături de alte două colege, italience, și primesc un salariu lunar de 300 de euro. Banii sunt destul de puțini, dar, uneori, incluzând și primele de joc, strâng cam 1.000 de euro pe lună”, spune Camelia. Viața sportivă o prinde de minune și se laudă că fetele sunt mult mai disciplinate decât băieții. „Noi nu avem probleme cu statul prin cluburi, alcool, sau alte lucruri de genul ăsta. Ne vedem de treabă și pregătim cum putem mai bine fiecare partidă. Vara facem și cantonamente, iar în timpul săptămânii avem patru antrenamente care dureză fiecare patru ore. Socotind aici și timpul dedicat școlii, rezultă că nu prea am timp de «nebunii».”

În prezent, prima ligă de fotbal feminin din „Cizmă” este formată din 14 echipe, dar din sezonul viitor vor lua startul doar 12 formații. Meciurile cu miză sunt televizate dar, și aici, fetele sunt eclipsate de băieți.

În sezonul trecut, la meciul decisiv pentru titlul intern, câștigat de echipa din Brescia, au asistat 5.000 de spectatori, iar fotbalistele au simțit ce înseamnă să fii fotbalist. „În medie vin cam 200-300 de oameni. Se poate spune că există interes și pentru noi, fetele. Am emoții în timpul partidelor, dar de fiecare dată încerc să mă concentrez și să evoluez cât mai bine”.

Echipa este finanțată de un „rege” al imobiliarelor

La 17 ani, Camelia privește lumea de la o înălțime de 173 de centimetri. Este o statură fizică mulțumitoare pentru un portar din fotbalul feminin.

Deocamdată, românca este rezervă la Brescia, dar speră să ajungă cât mai repede om de bază. Formația lombardă este finanțată de un om de afaceri care acționează pe piața imobiliară și trăiește și datorită sponsorilor.

Mircea Lucescu a marcat istoria Bresciei

Mircea Lucescu (foto) a preluat Brescia în sezonul 1991 - 1992, după ce antrenase la Pisa promovat în Serie A. Un an mai târziu, „rândunelele” retrogradau în divizia secundă, după un meci dramatic de baraj, disputat cu Udinese (scor 1-3). „Il Luce” a luat-o de la capăt și a mai dus-o pe Brescia încă o dată în primul eșalon, în vara anului 1994. Nu a avut succes nici de această dată, iar echipa a căzut din nou în „B”. Apoi, Lucescu a preluat-o pe Reggiana (1996), iar apogeul l-a atins în momentul în care a semnat cu Inter Milano (1998).

„Nu prea mă uit la meciuri. Doar joc”

Camelia Ceasar trăiește fotbalul din teren, pentru că la televizor nu se prea uită atunci când vine vorba despre „Sportul Rege”. „Mă cam plictisesc dacă văd fotbal la televizor. E mult mai interesant atunci când joci. Totuși, am un idol printre portarii de la băieți: neamțul Manuel Neuer. Are tot ce-i trebuie pentru a fi un goalkeeper perfect”, afirmă jucătoarea „tricoloră”.

Ține cu AC Torino, nu cu Juventus

În Italia nu a avut ocazia de a da peste jucători din România, dar la Brescia, încă se vorbește despre Mircea Lucescu, Gheorghe Hagi, Florin Răducioiu sau Ioan Ovidiu Sabău. „Știu că aici au jucat mari fotbaliști și a antrenat domnul Lucescu. Nu aveam cum să nu aflu, pentru că oamenii îmi amintesc atunci când aud că sunt din România și mai joc și fotbal”. Crescută în cel mai mare oraș din Piemont, tânăra fotbalistă nu este, surprinzător, fana celor de la Juventus.

„Mie îmi place AC Torino, nu m-am dat în vânt niciodată după cei de la Juve. Nici tata nu ține cu ei, el este suporterul celor de la AS Roma”, dezvăluie Camelia. Până acum nu a fost căutată de nimeni din România, pentru a fi convocată la echipa națională, dar spune că ar îmbrăca fără să ezite tricoul.

„Dacă aș avea ocazia, aș juca pentru țara mea. Eu nu am cetățenia italiană. Am făcut un stagiu de pregătire pentru italieni, dar aș vrea să evoluez pentru România. Vin în fiecare vară în țară, la Bacău, suntem apropiați de rude, prieteni, și cred că, la un moment dat, ne vom stabili în România”, spune Camelia. Conștientă că nu poate trăi doar din fotbal, tânăra are și alte ambiții: „Mi-ar plăcea să lucrez într-un domeniu ce ține de sociologie sau psihologie. Îmi place să citesc, să cunosc, urmez un liceu cu profil uman, rămâne să aleg o meserie în viitorul apropiat. Oricum ar fi, la fotbal nu voi renunța”, a conchis portarul Bresciei.