După ce şi-a remaniat Guvernul în februarie 2010, Danemarca a avut parte de o creştere economică de 1%, dublu faţă de estimările economiştilor.

Un raport al Institutului de Statistică din Danemarca, publicat în august 2010, arată că în trimestru doi al anului 2010 (aprilie-iunie) PIB-ul acestui stat a crescut cu 1%. Înainte de debutul trimestrului, experţii mizau pe o creştere de 0,5%. Perioada de creştere economică a coincis cu remanierea Guvernului de la Copenhaga.

După ce premierul Lokke Rasmussen a spus că "ţara trebuie să răspundă crizei economice", 14 noi miniştri au fost numiţi. S-au contopit ministere, au fost gândite altele noi, s-a întinerit executivul. "Este un guvern cu totul nou. O echipă puternică, cuvintele-cheie fiind "experienţă" şi "nou". Este o balanţă perfectă, atât în ceea ce priveşte vârsta şi sexul, am pus cei mai buni oameni în poziţii cheie", a spus Rasmussen. O echipă anti-criză

Cu o domnişoară la Interne, doi tineri miniştri la Impozite-Taxe şi Dezvoltare (Troels Lund Poulsen, 34 de ani, respectiv Soren Pind, 40 de ani) şi un om cu o experienţă formidabilă, dar bănuit de conflict de interese (Henrik Hoegh, patronul unei ferme foarte profitabile) noul Executiv pornea la drum în martie 2010.

În trimestrul precedent, Danemarca înregistrase o creştere de 0,7%, dar previziunile pentru următorul trimestru nu erau tocmai bune - creştere de 0,5%. După remaniere, au rămas în posturi doar patru oameni - printre care miniştrii de la Finanţe şi Muncă -, plus premierul.

La trei luni după ce noua echipă îşi începea munca, rezultatele au fost următoarele. Investiţiile au crescut simţitor, cu 3,2% (după ce scăzuseră cu peste trei procente în trimestrul precedent), exporturile au crescut cu 3,5% (după o creştere de sub un procent în trimestrul precedent), procentul angajării a crescut cu 0,4%. Singurele aspecte negative au fost scăderea consumului privat cu 0,3% (în trimestrul precedent crescuseră cu 1,9%) şi creşterea cheltuielilor publice cu 0,8% (faţă de o creştere cu doar 0,5% în trimestrul precedent).  

Trăgând linie, s-a obţinut un PIB mai bogat cu 1%. Publicaţiile economice ca Bloomberg sau Fobes au lăudat modul în care Danemarca a investit în cercetare şi tehnologie şi a reuşit să atragă investiţii. Forbes a numit Danemarca cea mai bună ţară pentru a dezvolta afaceri.

România: "Suntem la mâna capitalului străin"

"Nu prea contează cine a fost şi cine vine", este de părere analistul economic Ilie Şerbănescu. Acesta crede că România a pierdut decisiv trenul decenţei economice în intervalul 2004-2008.

"Atunci, s-au făcut investiţii în imobiliare, achiziţii de maşini, achiziţii de electronice, în supermarketuri. Care dintre acestea contribuie la dezvoltarea pe termen lung? Niciuna, toate s-au evaporat", spune Şerbănescu.

"Nu ştiu vreun alt stat ex-comunist care şi-a dărâmat agricultura aşa cum am făcut-o noi. Exemple sunt Cehia şi Ungaria, care au menţinut vechile sisteme cooperative. Dispunem de cel mai înalt potenţial agricol şi, probabil, de cel mai bun sol pentru agricultură, dar nu facem nimic. Şi nu putem face nimic, pentru că am distrus totul", spune specialistul. Dânsul crede că unica soluţie nu este în mâinile Executivului nostru, ci în mâna capitalului străin. "Statul e falit". Soluţia - un capitalism real

"Statul e falit, nu poate face investiţii. Cheile sunt la capitalul străin, care deţine cheile nodale ale economiei", spune Şerbănescu. Acesta spune că, după ce am luat greşit trenul dezvoltării în 2004-2008, riscăm acum să nu mai prindem niciun astfel de tren.

Referitor la progresul danez, Şerbănescu spune că este rezultatul unor politici adecvate luate Executiv şi al unei culturi a proprietăţi. "Noi nu avem capitalism. Avem un capitalismo-comunism, în care "unii îşi însuşesc rezultatele muncii, dar pierderile, când sunt, sunt lăsate în grija poporului". În primul trimestru al anului 2010 investiţiile au scăzut cu 19% faţă de acelaşi trimestru al anului 2009. Cum nivelul din 2009 a fost la rându-i mult inferior faţă de 2008, scăderea investiţiilor faţă de acum doi ani este de circa 50%. Agricultură - subvenţii la suprafaţă şi credite Preşedinte al unei federaţii agricole, Mihai Dimitriu spune că noul ministru al Agriculturii ar trebui să ia două decizii pe termen scurt. Prima ar fi legată de găsirea unei modalităţi pentru acordarea subvenţiilor pentru suprafaţa de teren cultivat, iar a doua - "relansarea creditelor agricole".