În această seară, locuitorii din 108 ţări vor încerca să trăiască fără curent electric. Anul trecut, în România s-au economisit 100 de megawaţi.
Între orele 20.30 şi 21.30, populaţia României este sfătuită să stingă lumina. Cetăţenii sunt „avertizaţi” să renunţe la televizor, calculator sau radio şi să iasă la plimbare.
Nu este vorba despre decretul ceauşist din Epoca de Aur, care a impus raţionalizarea consumului de energie electrică, lăsând ţara în beznă ani întregi. Este un eveniment internaţional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie, care vrea să tragă un semnal împotriva încălzirii globale.
Apărută în martie 2007, ideea a fost pusă în aplicare în Sydney, Australia. În 2008 făcea înconjurul lumii, ajungând şi la noi. La câteva luni după iniţiativa australiană, un e-mail îi stârnea interesul lui Octav Dafinescu, director de cercetare şi dezvoltare la firma de consultanţă Reinvent Consulting.
Mesajul conţinea informaţii despre ceea ce astăzi se numeşte Ora Pământului. Citindu-l, Octav s-a gândit să facă un site prin care să promoveze ideea, transformând-o într-o campanie. Aşa a apărut orapamantului.ro. Ce economii se fac
Anul trecut, Dispeceratul Naţional Energetic a estimat că aproximativ două milioane de români au stins lumina, făcând o economie de 100 MW. În anul precedent, economia a fost de 150 MW.
Consumul mediu la nivel naţional la ora de vârf este de 7.000 MW. Octav Dafinescu crede că, dincolo de economia în sine, mult mai important este impactul asupra oamenilor şi asupra factorilor de decizie.
Dar ce legătură există între consumul de curent electric şi încălzirea globală? Oamenii de ştiinţă admit că principala cauză a încălzirii globale este creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă.
Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporţional scade cantitatea de combustibil consumată, deci emisiile de CO2.
Lăsaţi copacii să îmbătrânească!
Pe lângă reducerea consumului energetic, un alt factor care ar contribui la prevenirea acestui fenomen care ameninţă omenirea este reciclarea. De exemplu, o tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani sau aproximativ cinci metri cubi de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalente de celuloză.
De asemenea, prelucrarea maculaturii se realizează cu un consum energetic de 2-3 ori mai redus decât în cazul folosirii fibrelor celulozice. De ce să reciclăm?
Lumina
Dacă două milioane de oameni sting lumina timp de o oră, se face o economie de 100 MV.
Plasticul
Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 de tone de petrol brut şi se reduce de 2,5 ori generarea de CO2.
Metalul
Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Un televizor poate funcţiona trei ore, iar un bec de 100 W poate funcţiona 20 de ore cu energia economisită prin reciclarea unei singure cutii din aluminiu.
Sticla
Reciclarea unei tone de ambalaje din sticlă permite economisirea a 660 kg de nisip, consumul de energie al unui locuitor timp de o lună, consumul menajer de apă al unui locuitor pe o perioadă de patru zile.
Hârtia
O tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani, sau aproximativ cinci metri cubi de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalente de celuloză.
Un copac absoarbe până la 27 de kg de substanţe poluante într-un an Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie.
