Franţa şi Germania sunt hotărâte să impună o nouă taxă instituţiilor financiare, pe care le consideră vinovate de criza economică actuală.

Germania a făcut din nou apel la celelalte state din UE să susţină introducerea unei taxe asupra sistemului bancar, sector care este considerat vinovat pentru criza din ultimii ani, anunţă Reuters. Cererea vine din partea cancelarului Angela Merkel, la o reuniune a reprezentanţilor statelor UE, unde se va lua în considerare şi înăsprirea controlului asupra cheltuielilor în cele 27 de state şi modalitatea în care vor fi structurate acuzaţiile împotriva sectorului bancar.

"Germania şi Franţa cred că cei care sunt responsabili pentru criză ar trebui să plătească mai mult", a spus Merkel. Potrivit cancelarului austriac, Werner Faymann, se încearcă impunerea impozitului la nivel UE, dar iniţiativa nu e agreată de toate statele membre. Anglia s-a opus, cu menţiunea că vrea să impună un astfel de impozit propriu.

Pe de altă parte, Irlanda crede că o altă astfel de taxă va influenţa negativ evoluţia economiei. Recent, miniştrii finanţelor din G20 au renunţat la impunerea acestei taxe la nivel mondial din cauza Japoniei, Canadei şi a Braziliei, care s-au opus pentru că economiile acestor ţări nu au fost afectate de criză.

Creditorii din Ungaria, luaţi în colimator

Săptămâna trecută, guvernul ungar a anunţat că vrea să mai pună o taxă pe profitul băncilor, timp de trei ani, măsură integrată în planul de menţinere a deficitul bugetar la 3,8% din PIB.

Potrivit Mediafax, premierul ungar, Viktor Orban, s-a angajat să introducă o taxă pentru bănci care să aducă numai în acest an venituri de 856 milioane dolari (circa 200 miliarde de forinţi).

Pe de altă parte, reprezentanţi ai grupului Erste, care are planuri să se impună ca o a doua bancă din Ungaria, după OTP, spun că negocierile din această ţară referitoare la taxa pentru bănci vor fi îndelungate.

Bancherii noştri sunt sceptici

"Nici în Ungaria şi nici în România nu va exista vreo şansă ca acest impozit să fie aplicat, pentru că UE nu va lăsa ca această taxă să se răsfrângă asupra populaţiei", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. El consideră că orice taxă de felul acesta va lovi clienţii băncilor, în special pe cei care au depozite.

"Dacă este o taxă care se impune pe activitatea bancară, creditorii vor transfera costul către client, astfel că persoanele care au depozite vor fi suprataxaţi pentru că banca le gestionează fondurile", a mai spus Vasilescu.

BOGDAN BALTAZAR

În altă ordine de idei, analistul financiar Bogdan Baltazar crede că banii pe care băncile îi vor da se vor constitui, de fapt, într-un fond comun. "Este vorba, de fapt, de un fond de salvare pentru ca băncile, care sunt la un pas de faliment să nu mai ceară bani de la stat, ci să ia din cei pe care-i strâng", mai spune analistul. Impusă doar în state care au ajutat băncile

"Posibilitatea introducerii unei astfel de taxe a fost luată în discuţie numai în ţări în care, pe fondul crizei economice, statul a oferit ajutor financiar sistemului bancar", ne-a declarat Cătălin Pârvu, directorul general executiv al Piraeus Bank.

În România, o astfel de intervenţie a statului nu a existat. "Mai mult, o mare parte din profitul realizat de bănci a fost reinvestit ca aport la capitalul social al acestora, măsură care a consolidat sistemul bancar autohton, acesta rămânând în continuare, prin impozitele şi taxele plătite, unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat", spune şeful Piraeus Bank.

CALCULE

Câteva zeci de milioane euro vor ajunge la stat prin impozitarea profitului cu încă 10%

O astfel de suprataxă ar muşca destul de mult din profiturile băncilor care activează în România.

În anul 2009, în topul băncilor care au avut cele mai mari profituri nete se numără BRD, cu 792 milioane lei, Raiffeisen Bank, 288,5 milioane lei, BCR, 238 milioane lei, şi UniCredit Ţiriac Bank, cu 236 milioane lei. Astfel că, dacă aceste câştiguri ar mai fi impozitate cu alţi 10%, statul ar mai lua de la creditori aproape 166 de milioane de lei (40 milioane euro).

Cu toate acestea, consideră analistul financiar Bogdan Baltazar, taxa ar avea şanse la noi, având în vedere că noi trecem printr-un canibalism general. Potrivit lui, impozitarea suplimentară nu va avea prea mare efect deoarece nici impozitul pe profit nu a putut fi colectat, la ce câştiguri au avut unele bănci în ultimii ani. Măsura pare, în ochii lui Baltazar, una mai mult populistă decât eficientă.

În perioada următoare va urma o tendinţă de simplificare a produselor bancare, în aşa fel încât clienţii să poată înţelege exact ce cumpără, a declarat preşedintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu.

"Va trebui să învăţăm din ceea ce s-a întâmplat peste tot în lume şi să ne întoarcem la produsele tradiţionale, unde gradul de complicitate nu este atât de ridicat", a afirmat şeful Alpha Bank. Odată cu această mutare, instituţiile de finanţare îşi vor dori tot mai mult să menţină o relaţie cât mai bună cu clienţii care s-au dovedit a nu fi problematici pe durata desfăşurării contractelor.

Deşi în alte ţări acest model se aplică de la începutul economiei, Oprescu a mai menţionat că băncile se vor adapta în aşa fel încât să pună clientul în centrul operaţiunilor.

O altă curbă în desfăşurarea businessului bancar în România va consta în investirea a tot mai mulţi bani în căile alternative. Mai mulţi directori de bănci şi-au exprimat dorinţa de a investi în tehnologie bancară decât în deschiderea de noi sucursale.