Modul radical diferit cu care COVID-19 s-a manifestat (și ucis) de la o țară la alta, de la un popor la altul, a stârnit uimirea oamenilor de știință și nu a putut fi explicat până acum.
Minciunile regimului chinez privind epidemia de coronavirus reaprind îngrijorările despre activitățile Beijingului în domeniul armelor biologice, inclusiv germeni capabili să atace grupurile etnice.
Un înalt oficial al administrației Trump a declarat pentru Washington Times că este cunoscut faptul că regimul comunist derulează un program militar secret capabil să atace grupurile etnice cu agenți patogeni.
„Suntem atenți la potențiale experimente biologice pe minoritățile etnice”, a spus oficialul sub condiția anonimatului.
Detalii despre aceste activități au fost obținute de la surse care aveau cunoștințe directe despre programele chineze și sunt menționate în rapoarte de informații care, la nevoie pot fi declasificate pentru opinia publică, arată ziarul american.
Oficialul a afirmat că răspunsul Chinei la epidemia de COVID-19 a stârnit îngrijorări legate de cercetările sale privind armele biologice.
Beijingul a ascuns informațiile timpurii despre infecțiile cu coronavirus și a întârziat să alerteze restul lumii despre pericol.
„Continuăm să fim îngrijorați în legătură cu modul în care China respectă prevederile BWC ca și obligațiile sale internaționale”, a spus oficialul, referindu-se la Convenția privind Armele Biologice și Toxice, un tratat internațional care interzice dezvoltarea și producerea agenților biologici. „Dacă am învățat ceva din acest episod COVID, este că Beijingul nu poate fi crezut că face ceea ce trebuie.”
China a semnat tratatul BWC în 1984, alături de alte 100 de țări. Articolul 5 le impune semnatarilor „să se consulte unul pe altul și să coopereze în rezolvarea oricăror probleme” legate de amenințările biologice.
De la începutul epidemiei de coronavirus, în decembrie, China a refuzat să permită investigatorilor internaționali să examineze munca de cercetare asupra coronavirușilor purtați de lilieci, efectuată în două laboratoare din Wuhan.
Oficiali americani din serviciile naționale care se ocupă de protocoalele internaționale privind armele biologice sunt de ani de zile preocupați de activitățile desfășurate de regimul de la Beijing.
Sursele consultate de Washington Times au arătat că în contribuția Chinei la ghidul ONU de securitate biologică din 2011 se vorbește despre preocupările Beijingului privind progresele tehnologice pentru crearea unor arme biologice specifice vizând anumite populații și crearea de agenți patogeni capabili să atace grupurile etnice.
China nu a afirmat în acel document că are propriul său program de a dezvolta asemenea capacități, însă oficiali din serviciile secrete ale SUA și mai mulți experți în afaceri externe au declarat că Bejingul are și continuă să dezvolte un asemenea program.
Unele surse citate de ziarul american afirmă că limbajul folosit de oficialii chinezi în ghidul ONU din 2011, pe care Beijingul nu l-a făcut public la vremea respectivă, oferă indicii privind activitățile de cercetare ale regimului comunist.
În document, care poartă titlul „Prevenirea amerințărilor biologice: Ce se poate face”, oficialii chinezi și-au exprimat îngrijorarea că realizări științifice pentru „combaterea bolilor și îmbunătățirea sănătății” ar putea fi folosite și ca arme eficiente.
Oficialii chinezi mai citau și „tehnologia țintită de administrare a medicamentelor” care „poate contribui la răspândirea agenților patogeni” precum și „markerii genetici specifici unei populații” și „crearea de către om a unor agenți patogeni”.
Ghidul ONU era o compilație de informații provenind de la 12 țări care au participat la Convenția Armelor Biologice și Toxice din 2011 (BWC).
O anexă, intitulată „Noi dezvoltări științifice și tehnologice relevante pentru Convenție”, include informații suplimentare despre misiunile naționale pe această temă.
Mai mulți cercetători au vorbit despre cercetări care pot avea aplicații în domeniul armelor biologice, fie ofensive, fie defensive.
Paula deSutter, fostă asistentă a secretarului de stat, a declarat că, în documentul din 2011, China „recunoștea derularea unor astfel de activități, ceea ce nu este surprinzător, dat fiind că fiecare arată intenția de a folosi armele biologice, în unele cazuri, împotriva unor populații speficice”.
„Ar trebui să ne cutremurăm la ideea că Wuhan se poate să fi fost un experiment pentru a testa toate aceste elemente la care lucrează tocmai din 2011”, a declarat DeSutter pentru Washington Times.
Ideea pare să fie confirmată de câteva lucrări militare chineze. Generalul în retragere Zhang Shibo, scria în cartea sa din 2017, „Noile aspecte ale războiului”, că progresele în biotehnologie sporesc probabilitatea folosirii armelor biologice, inclusiv a unor „atacuri genetice specifice”.
În același 2017, raportul anual Știință a Strategiei Militare, a Universității Naționale de Apărare, includea pentru prima dată o secțiune despre biologice ca domeniu al războiului. Documentul afirma și el că un conflict biologic poate include „atacuri genetice specifice”.
Oficialii americani au subliniat îngrijorările lor despre programele armelor biologice ale Chinei într-un raport anual al Departamentului de Stat privind respectatea controlului armelor.
„În perioada raportată, Republica Populară Chineză a derulat activități biologice cu potențiale utilizări duale, unele dintre ele provocând îngrijorări privind respectarea de către ea a Articolului 1 al BWC”, arată documentul.
Articolul 1 statuează că semnatarii BWC sunt de acord să nu dezvolte, producă și stocheze arme biologice și toxice, sau să contruiască arme sau echipamente care să lanseze astfel de arme.
Raportul din 2020 al Departamentului de Stat privind respectarea tratatelor, ca și rapoate ale Departamentului din 2005 și 2010, afirmă că China și-a menținut „unele elemente ale unei capacități (de arme biologice) ofensive”, violând BWC.
Un fost oficial al administrației Trump, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a exprimat serioase îngrijorări privind posibilitatea ca Beijingul să fi derulat cercetări cu aplicabilitate în domeniul armelor biologice, inclusiv privind specificitatea etnică.
Asemenea îngrijorări au început să fie privite mai cu atenție începând cu raportul Departamentului de Stat din 2019, privind respectarea tratatelor militare. Până atunci, Departamentul de Stat și comunitatea de informații minimalizau astfel de îngrijorări, a spus fostul oficial.
Deși contribuția din 2011 a Chinei la ghidul ONU nu oferă dovezi clare că Beijingul încearcă să dezvolte arme biologice pentru epurări etnice, fostul oficial a arătat că lucrările militare chineze despre războiul biologic ridică serioase îngrijorări.
„Sunt cercetări cu utilizare duală, de aceea prezintă posibilitatea unei capacități ofensive a Chinei”, a spus fostul oficial. „Ceea ce chinezii nu pot spune este că cercetările pe specificul genetic al populațiilor au o aplicație pașnică.”