Socialiştii spanioli şi principalul partid de dreapta au decis, în această după-amiază, să suspende campania electorală pentru alegerile legislative de duminică, după ce un fost consilier local a fost ucis în Ţara Bascilor, relatează Reuters.

Isaias Carrasco, în vârstă de 42 de ani, a fost împuşcat în ceafă în stilul tipic al separatiştilor basci din ETA, scrie ziarul El Pais, pe site-un său Internet.

Pentru moment nimeni nu a revendicat responsabilitatea atacului, dar ETA a ucis peste 800 de persoane în patru decenii de luptă pentru independenţa Ţării Bascilor, din nordul Spaniei.

Atacul intervine după ce premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero, care a încercat fără succes să negocieze un acord de pace cu ETA, este favorit în sondajele de opinie dinaintea votului de duminică. 

Zapatero speră la un al doilea mandat Treizeci şi cinci de milioane de spanioli sunt chemaţi la urne duminică pentru alegerile legislative care vor decide dacă socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero va primi un nou mandat de prim-ministru sau dacă acesta îi va fi acordat rivalului său conservator Mariano Rajoy, relatează AFP.

Partidul Socialist (PSOE) al lui Zapatero, în vârstă de 47 de ani, candidat pentru un al doilea mandat de patru ani, este considerat favorit în toate sondajele de opinie, cu un avans de trei până la cinci procente faţă de Partidul Popular al lui Rajoy, în vârstă de 52 de ani.

Socialiştii au redus diferenţa în prima săptămână de campanie, atunci când Partidul Popular revenise în forţă, atrăgând îngrijorarea spaniolilor faţă de încetinirea ritmului de dezvoltare economică şi punând accentul pe tema imigraţiei "necontrolate".

Astfel că, ultimele sondaje, date publicităţii luni, arătau că Partidul Socialist a lui Zapatero era considerat favorit în faţa Partidului Popular al lui Rajoy, existând o diferenţă de patru procente între cele două formaţiuni politice, insuficiente, însă, pentru a obţine o majoritate absolută.

O victorie a lui Zapatero ar confirma o constantă a vieţii politice spaniole moderne: de la moartea generalului Franco în 1975, toţi liderii aleşi ai epocii democratice au avut cel puţin două mandate.

Aceasta ar fi pentru el o ocazie de a dovedi că victoria sa surpriză din 14 martie 2004 nu s-a datorat tragediei generate de atentatele islamiste din Madrid (soldate cu 191 de morţi), cu trei zile înainte de scrutin, şi precipitării Guvernului conservator al lui Jose Maria Aznar să desemneze ETA ca autor, de teama unui vot de sancţionare a angajamentului său militar în Irak.

Zapatero le-a spaniolilor, "în special tinerilor" - a căror mobilizare a generat victoria sa în 2004 - să administreze o "lecţie de democraţie" dreptei prin "cea mai mare rată de participare din istoria democraţiei".

Tabăra socialistă îşi multiplică apelurile la mobilizare, amintind opoziţia sistematică a PP faţă de orice iniţitivă a Guvernului Zapatero, de la căsătoriile gay la negocierile eşuate cu ETA.

Ca şi în 2004, este puţin probabil ca socialiştii sau conservatorii să nu obţină majoritatea absolută de 176 de locuri în Parlament. O victorie strânsă ar constrânge învingătorul să caute alianţe inconfortabile cu naţionaliştii basci sau catalani, după o legislatură dominată de dezbaterea privind separatismul. 

Însă, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, Zapatero a precizat că "obiectivul lui este să guverneze, având doar sprijinul partidului său".

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 15: 57