Ardeiul iute, caricaturizat prin reclame de doi bani sau prin intermediul unor concursuri puerile la care participă de obicei căpcăuni capabili să halească pe nerăsuflate cantități impresionante de astfel de legume asortate la te miri ce fripturi, este, la nivel științific – așadar și la nivelul marilor afaceri din industria farmaceutică, un subiect extrem de important. Explicația e simplă: ardeiul conține capsaicină – substanță responsabilă pentru iuțeala fructelor acestei plante -, capsaicină care, folosită în doze potrivite, tratează cu succes problemele cardiace. „Și asta nu-i nimic”, intervine nerăbdător Constantin Vânătoru. „Capsaicina din ardeiul iute este folosită la tratarea alcoolismului, este antiinflamatorie, ajută la dilatarea vaselor de sânge. Să știți că o linguriță cu boia de ardei iute poate salva viața unui om lovit de infarct”.

Miza producerii unor soiuri de ardei performante este, deci, mare. Mai ales că – ne infomează domnul Vânătoru – cu cât ardeiul este mai iute, cu atât este considerat mai valoros. „Liderii incontestabili ai acestei piețe sunt, de ani de zile, India și Mexic. Ei produc, prin tradiție, cei mai picanți ardei. De altfel, la Congresul Mondial de Horticultură din 2010, organizat în Portugalia, India a câștigat detașat. Patru ani mai târziu însă, la Congresul de la Brisbane, Australia, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată pentru lumea științifică internațională”, își continuă Constantin Vânătoru explicațiile.

Un cârnățar aruncă mănușa

Și aici începe povestea celui mai iute ardei din lume obținut în România: „Totul a plecat de la o provocare banală. În urmă cu ceva vreme, a venit la mine un cârnățar, un domn care producea cârnați de Pleșcoi. Omul m-a întrebat dacă pot obține un soi de ardei care să aibă o iuțeală uniformă, pentru a-și dezvolta producția pe baze sigure. Pentru că se știe, ardeiul nu ustură la fel, are variații de iuțeală, atât de la coadă spre vârf, cât și pe tulpina plantei. «Nimic mai simplu», mi-am spus atunci. Doar că n-a fost deloc așa. Mi-a luat zece ani de cercetări să obțin un soi de ardei, dar nu cu cea mai uniformă iuțeală, ci cu cea mai mare cantitate de capsaicină. Am creat, de fapt, cel mai iute ardei din lume”.

Cum s-a întâmplat miracolul? Constantin Vânătoru e pe fază: „Cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o a fost legată de faptul că această substanță care dă iuțeala ardeiului, capsaicina, nu este generată, produsă doar de o singură genă – așa cum erau convinși cei mai mari cerectători ai lumii. Ci de mai multe gene. Și am demonstrat acest lucru la Brisbane, în Australia, când România a răsturnat toate pronosticurile și a câștigat primul loc în cursa pentru cel mai spicy ardei. Specialiștii au măsurat concentrația de capsaicină și au rămas blocați. Ardeiul propus de India, campioana en-titre, avea o concentrație de un milion, nouă sute și ceva pe Scara Scoville. Al meu, al României, a avut două milioane, patru sute și ceva de mii pe Scara Scoville. O diferență zdrobitoare”.

Record mondial

Cercetătorul își maschează discret satisfacția: „Multă vreme, oamenii de știință din întreaga lume au fost sceptici în legătură cu teoria mea, dar acum, în ultimii ani, rezultatele ultimelor cercetări îmi dau dreptate. Și când te gândești că am realizat acest lucru cu mijloacele acestea rudimentare… Performanța este recunoscută la cel mai înalt nivel științific, e considerată record mondial. Nu am cunoștință să fi fost depășită până în prezent”.

Purtat de val și simțind sentimentul de mândrie umflându-i pieptul, Constantin Vânătoru schițează un gest scurt cu mâna, descoperind tulpinile doldora de ardei iuți din seră: „Dar gata cu laudele! Aceasta este menirea cercetătorului până la urmă. Uitați ce ardei frumoși! Acesta este cel mai iute din lume…”. Privesc curios ardeiul bondoc, galben, din palma cercetătorului. Nu-mi pare atât de „periculos”. „Dl Vânătoru îmi ghicește neîncrederea: „Să nu vă pună Cel de Sus să mușcați din el, că e nenorocire!” Înainte de a închide dialogul, zvâcnește și ultima întrebare: „Ce foloase ați tras, cum a folosit România această mare descoperire? Ar putea face bani frumoși pe piața medicamentelor…”. Constantin Vânătoru oftează zâmbind amar: „Domnule Saiu, dacă mă nășteam într-o altă țară, una normală, de pe urma acestor zece ani de cercetări nu trebuia să mai muncească nici copiii mei, nici copiii copiilor mei. Așa…”.

Ce se întâmplă cu banca de gene?

Înainte de alegeri, adică înainte de schimbarea macazului politic, se stabiliseră, cât de cât, liniile mari pentru înființarea la Buzău a unei veritabile bănci de semințe, una serioasă, care să cuprindă cât mai multe astfel de tezaure naționale. În ce stadiu se află proiectul? „E în desfășurare, chiar săptămâna viitoare urmează să mă întâlnesc cu mai mulți oameni cu putere de decizie, pentru a discuta pe marginea subiectului. Lumea trebuie să înțeleagă că o asemenea bancă este o prioritate națională, o prioritate ce ține de siguranța alimentară a României, și nu un proiect politic. Indiferent de cine vine la putere trebuie să continue acest plan”, apreciază Constantin Vânătoru.

Coordonatorul Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău a mai comentat: „Am credința că vom acționa și nu ne vom împotmoli iar. Am văzut că se poate. Dl Daea, fost ministru al Agriculturii, a reușit, printr-o singură intervenție, să salarizeze peste 40 de unități de cercetare din țară, inclusiv pe noi, aici, la Buzău. Deci, se poate. Voință să fie!”.

Totul a pornit de la „Cornul caprei”

Deși a evitat să dezvăluie prea multe informații legate de secretul obținerii celui mai iute ardei din lume, Constantin Vânătoru a scăpat, totuși, câteva date: „Am căutat în zonă soiuri vechi, din bătrâni. Nu vă ascund că totul a plecat de la ardeiul cunoscut la noi sub numele «cornul caprei», Eh, acest soi l-am încrucișat apoi cu altele, recunoscute pentru iuțeala lor, și abia apoi am început experimentele”.

Patru variante, una câștigătoare
Constantin Vânătoru a ales o modalitate interesantă de testare a probabilităților de obținere a unui soi de ardei extrem de iute. Care este aceasta? Specialistul are cuvântul: „Am făcut experimente în seră și în câmp. În mediul protejat am plantat două tipuri de ardei, unii protejați cu tifon, alții neprotejați. La câmp, la fel, unii liberi, alții acoperiți. Ce credeți că s-a întâmplat? Cei sădiți afară, neacoperiți, au dat o producție mică, anemică, dar spectaculoasă. De aici, de la aceste plante care au beneficiat atât de autopolenizare, cât și de polenizare liberă, am obținut cei mai iuți ardei. În seră, plantele izolate, protejate cu tifon, au dat, în schimb, cei mai puțin iuți ardei. Concluzia e limpede, nu?”. Pare banal, dar să nu uităm că pentru a ajunge la acest rezultat Constantin Vânătoru a avut nevoie de zece ani de cercetare.

Un pont de ținut minte

Pentru cei care se dau în vânt după legumele și fructele picante, iată un pont de la cercetătorul Constantin Vânbătoru: „Vreți să aveți în grădină gogoșari sau ardei grași iuți? Nu-i mare lucru de făcut. Doar plantați câteva tulpini de ardei iute pe lângă celelalte plante. Polenul migrează, așa că ardeii vor da această iuțeală și vecinilor”.

2.000 de lei este prețul estimativ al celui mai iute ardei din lume creat la Buzău de cercetătorul Costel Vânătoru

Ardeii sunt bogaţi în vitamina C, conţin elemente care măresc elasticitatea vaselor sangvine la nivelul creierului. Capsaicina din această legumă pune în libertate endorfinele, «hormonii optimismului»

32 de brevete și certificate de omologare în domeniul cercetării și ameliorării deține Constantin Vânătoru

Constantin Vânătoru a lucrat și a obținut, în 33 de ani de cercetare, 1.500 de soiuri de tomate, 400 de soiuri de ardei iute, 300 de soiuri de vinete, 200 de varietăți de castraveți, 200 de soiuri de pepeni galbeni etc.

„Taci tu, ca să vorbească faptele tale!” Acest îndemn al Sfântului Apostol Pavel este mesajul de suflet al lui Constantin Vânătoru, preot și cercetător

Te-ar putea interesa și: