O carte cât o palmă

O carte cât o palmă

Pasionaţii de obiecte rare se pot bucura, până pe 30 mai, de expoziția de cărţi liliput - „Elzevire franțuzești” de la Muzeul „Mihai Codreanu” (Vila Sonet), care face parte din rețeaua Muzeului Literaturii Române Iași.

Expoziția reunește douăzeci de exemplare din Colecția „Biblioteca miniaturală” , ce au aparținut lui Mihai Codreanu. Cărţile, tipărite la începutul secolului al XX-lea, sunt semnate de nume cu rezonanță: Montesquieu, Benoit, Spinoza, Stendhal, Alfred de Vigny, Omar Khayyám, Plutarque, Héraclite D'éphèse ș.a.. Marile cărți mici, având dimensiunile de 7x10 cm, cu un conținut divers (gânduri și reflecții filosofice, morale, politice, maxime și epigrame), sunt realizate la Paris, la editura/librăria lui Georges Payot, înființată în 1912. Toată colecția este cartonată și îmbrăcată în mătase, cu diverse imprimeuri și culori, unele cărți având șnit auriu, informează Muzeul Literaturii din Iaşi.

În primele secole ale tiparului, cărţile în miniatură au reprezentat o provocare pentru tipografi şi gravori, realizarea liliputurilor dovedind o adevărată măiestrie din partea lor. Acestea au devenit foarte populare pentru că erau uşor de mânuit, de transportat, încântând cititorii. În secolul al XIX-lea, la Veneţia, a avut loc primul congres de bibliografie din lume şi s-a stabilit ca acele cărţi, cu mărimea comparabilă cu cea a unui pachet de ţigări, să se numească elzevire. Termenul „elzevir” provine de la o celebră tipografie olandeză fondată în secolul al XVI-lea de fraţii El Zevir, familie de tipografi şi librari care au activat la Leiden, Copenhaga și Amsterdam. Tipăriturile elzeviriene erau cărţi de format mic, elegant, cu caractere frumoase şi netede (elzevirian), un model de rafinament tipografic, o adaptare inteligentă la cerinţele unei epoci în care cartea a cunoscut o largă difuzare în aproape toate straturile sociale, ne spun organizatorii expoziţiei.

Ne puteți urmări și pe Google News