Abia descoperit și deja de temut: un nou virus H1N1 identificat în fermele de porci din China are caracteristici care fac să planeze riscul unei noi pandemii, potrivit unui studiu al specialiștilor chinezi.
O pandemie după alta, sau ambele în același timp? O publicație în revista științifică americană Pnas (Proceedings of the National Academy of Sciences) a stârnit frica pe care ar genera-o acest scenariu catastrofal și a determinat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să solicite comunității științifice să „nu coboare garda”.
În articolul în cauză, cercetătorii chinezi au dezvăluit că au descoperit un nou virus la porci, capabil de a se transmite și la oameni, și care ar necesita „acțiune urgentă” pentru a-l controla, deoarece are caracteristicile unei amenințări „pandemice”.
Acest nou venit pe scena virologică, botezat G4, este „fiul” îndepărtat al virusului H1N1 care a provocat gripa A pandemică în 2009.
A fost descoperit în timpul unei ample campanii de teste asupra populației de porci în zece provincii chineze, desfășurate între 2011 și 2018.
Monitorizarea porcilor a devenit o problemă majoră de sănătate publică în China, cel mai mare producător și consumator mondial de carne de porc.
Pentru că totul nu este bun la acest animal.
Care este, de fapt, „permisiv și pentru virusurile gripei aviare (la păsări), pentru gripa porcină și pentru gripa umană”, subliniază Manuel Rosa-Calatrava, director de cercetare la Inserm și co-director al Laboratorului de virologie și patologie umană VirPath, contactat de France 24.
Porcul acționează apoi ca un fel de „mare marmită” din care, prin jocul mutațiilor și schimburilor de gene între virusurile gripale prezente în același timp, apar noi agenți patogeni. Aceasta se numește reasortare genetică.
Acest lucru s-a întâmplat în 2013 în sudul Chinei, unde a fost observat pentru prima dată virusul G4. Această tulpină s-a extins apoi pentru a deveni din 2016 „forma dominantă a virusului la populația de porci observată”, notează autorii articolului din Pnas.
Acest descendent al virusului H1N1 din 2009 este rezultatul încrucișării dintre „trei tulpini virale care au particularitatea de a avea proteine de suprafață (adică care permit să stea pe gazda infectată), la care oamenii nu au fost încă expuși”, a declarat Colin Butter, cercetător în biologie animală la Universitatea Britanică din Lincoln.
Drept urmare, oamenii nu au reușit încă să dezvolte o apărare naturală împotriva acestui nou agent patogen.
Vaccinurile împotriva virusului H1N1 din 2009 sau împotriva gripei sezoniere s-au dovedit, de asemenea, ineficiente, au descoperit oamenii de știință chinezi aflați la originea acestei descoperirii.
Este primul element al „cocktailului exploziv” care-l reprezintă agentul patogen G4, potrivit lui Manuel Rosa-Calatrava.
Într-adevăr, „întrucât populația umană este, a priori, complet naivă în fața acestui nou virus (adică nu a dezvoltat anticorpi), răspândirea pe scară planetară ar putea fi facilitată”, subliniază cercetătorul laboratorului VirPath.
Dar toate acestea ar rămâne anecdotice dacă nu ar exista transmiteri către oameni.
Din păcate, mai mult de 10% din lucrătorii din fermele de porci controlate s-au dovedit pozitivi pentru prezența bolii.
„Acest lucru înseamnă că virusul este deja răspândit în rândul populației aflată în contact cu animalele purtătoare”, notează Colin Butter.
Rămâne marele factor necunoscut în transmiterea între oameni.
„Deocamdată, oamenii de știință nu par să fi observat cazuri în afara oamenilor care au fost apropiați de crescătoriile de porci”, rezumă expertul britanic.
Dar, cercetătorii chinezi au obținut rezultate potențial îngrijorătoare în cazul dihorilor.
Animalele se contaminează reciproc, atât prin contact direct, cât și prin tractul respirator. Un rezultat important: „dihorul constituie un model de referință pentru evaluarea transmisibilității între oameni, deoarece prezintă, în special, receptori celulari pentru virusurile gripale umane”, rezumă Manuel Rosa-Calatrava.
În plus, analizele efectuate la aceste animale au arătat că „afectarea cauzată plămânilor a fost mai severă decât cea a virusului H1N1 din 2009, cu edeme, hemoragii și bronho-pneumonii mai grave”, scriu autorii studiu chinez.
Dar ceea ce este valabil pentru dihor nu este neapărat adevărat pentru om, chiar dacă dihorul este un indicator bun.
„Există o serie întreagă de mecanisme biologice care fac imposibilă transpunerea rezultatelor de la unul la altul”, spune Colin Butter.
Mai important pentru el este faptul că în „șase ani de circulație în China, nu a existat încă un caz dovedit de transmitere între oameni”. În plus, „autorii nu raportează cazuri clinice grave la om”, notează acest cercetător.
Aceste elemente îl determină pe Colin Butter să considere cu precauție riscul de pandemie. „Nu cred că există o amenințare urgentă și, având în vedere cunoștințele noastre actuale despre acest virus, nu îmi pot imagina o pandemie de virus G4 în plus față de cea a Covid-19 anul acesta”.
Este totuși important, subliniază el, o vigilență maximă pentru a urmări evoluția situației.
Suntem, de fapt, în fața a „ una sau mai multe mutații pentru transmisibilitatea între oameni”, spune Manuel Rosa-Calatrava.
„Și problema este că este imposibil de prezis când și dacă ele vor avea loc.
Cercetătorul francez admite că scenariul unei pandemii G4 pe termen scurt nu este cel mai probabil, dar nu trebuie exclus, potrivit lui, considerând că, într-un secol, lumea a fost deja confruntată cu patru pandemii ale virusului gripal (gripa spaniolă în 1918-19, gripa asiatică în 1957-1958, gripa din Hong Kong în 1968-1969 și gripa aviară în 2009-2010).
Ar fi, după cunoștința sa, prima dată când lumea ar trebui să se confrunte cu două pandemii simultan.