Pe data de 23 octombrie, în 2006, România desființa serviciul militar obligatoriu, după 138 de ani de obligativitate. Conform datelor în cadrul structurilor Armatei Române se organizează o campanie masivă de recrutare și selecție pentru poziții de soldați și gradați.
Conform datelor dintr-un comunicat al Ministerului Apărării Naționale, în cadrul structurilor Armatei Române se organizează o campanie masivă de recrutare și selecție pentru poziții de soldați și gradați profesioniști. Este vorba de 4.159 de posturi disponibile care ar trebui ocupate în următoarea perioadă.
Conform unor date, în acest moment, Armata Română are 70.000 de militari activi, dar numai 60.000 în rezervă, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză.
Numărul militarilor rezerviști a scăzut la numai 50.000, insuficient în caz de criză
Analistul militar Aurel Cazacu a declarat recent că în România avem un număr mic de rezerviști din cauza unei erori strategice a celor care conduceau MApN pe vremea când s-a suspendat serviciul militar obligatoriu.
„În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri. Vorbim de aceste servicii remunerate, despre care putem face vorbire acum şi care au succes printre tineri pentru că vorbim de sume care pentru mulţi nu sunt de neglijat, model adoptat de Polonia, de exemplu, încă de la suspendarea de către autorităţile de la Varşovia a serviciului militar obligatoriu.
Dar până să modificăm legea, până să schimbăm legislaţia aşa cum este acum, ne-am trezit cu un bazin tot mai mic şi mai matur, ca să spun aşa, de rezervişti. În plus, mai avem o chestiune. Pe lângă soldele convingătoare, tinerii mai primesc şi o oportunitate de a intra în sistemul militar, pentru că, la un moment dat, pot opta pentru serviciu activ. Apoi, cred, tinerii s-au convins de siguranţa pe care o aduce NATO şi nu mai văd un risc crescut în a face un serviciu militar. În fine, condiţiile în care se execută un serviciu militar într-un stat NATO, hrana primită, condiţiile de cazare nu mai au nimic în comun cu cele de pe vremea comunistă”, a declarat recent analistul militar Aurel Cazacu.
„S-a introdus serviciul acela voluntar, dar care nu era atractiv pentru tineri”
Analistul militar explică de ce s-a ajuns în această situație şi de ce tinerii nu sunt interesaţi să intre în armată: „Nu avem rezerviști acum pentru că, dintr-o eroare strategică a politicienilor, spun eu, în 2007 s-a suspendat prin lege pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative. Așa a vrut legiuitorul. După mulți ani, interval în care pentru militari a devenit evident că rămânem fără rezerviști, s-a introdus serviciul acela voluntar, dar care nu era atractiv pentru tineri. În primul rând, prin legislația din 2015, aveam o remuneraţie acordată în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni infimă, de câteva sute de lei.
Apoi, oamenii trebuiau să restituie cheltuielile de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării sau nefinalizării contractului. În plus, foarte important, crucial poate, existau limitări privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate. Cum să limitezi așa ceva când toată lumea pleacă acum să lucreze, să învețe sau pur și simplu să viziteze? Din aceste motive, recrutările nu au avut succes, lucru reparat abia în 2021. Cam prea târziu pentru că în câteva luni a venit războiul din Ucraina și în mod evident atractivitatea campaniilor de recrutare a scăzut, cu toate că acum beneficiile sunt evidente. Avem solde care nu sunt de neglijat, nu mai există interdicție de plecare în străinătate, dar și alte beneficii“, a mai subliniat analistul militar.
Ministerul Apărării Naționale organizează o nouă campanie de recrutare
Ministerul Apărării Naționale organizează, în perioada 22 mai-30 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezervist voluntar în Armata României.
Sunt disponibile 2.187 de locuri de rezervişti voluntari (ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați), în unităţi militare din București și 38 de judeţe – Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.
Procesul de recrutare şi selecţie se desfăşoară în baza prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, republicată, şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit Agerpres.