Rezultatele ultimului recensământ făcut în țara noastră, în 2022, au arătat că harta României trebuie să fie modificată. Trebuie făcute schimbări în privința a numeroase localități în urma datelor strânse din acele zone.
Aproape 40 de orașe din România au o populație mai mică de 5.000 de persoane, iar în alte 40 de municipii trăiesc sub 25.000 de oameni. Acest lucru înseamnă că aceste localități trebuie să retrogradeze la alt statut administrativ ceea ce ar duce și la scăderea numărului de consilieri locali, la diminuarea salariilor angajaților din primării, dar și la reducerea taxelor și impozitelor. Legea prevede ca un oraș trebuie să aibă minim 5.000 de oameni. Un oraș poate fi considerat municipiu doar dacă locuiesc 25.000 de persoane.
Un exemplu în acest sens este reprezentat de județul Brașov unde sunt un municipiu și două orașe care trebuie să fie retrogradate din cauza numărului mic de locuitori. Este vorba de Predeal, Rupea și Codlea. „La noi, la Brașov, avem la Predeal (4.020 de locuitori, n.r.), Rupea (4.907 locuitori, n.r.) și Codlea (20.534 de locuitori) o populație mai mică decât în 2011, în sensul că aceste localități chiar au căzut sub pragurile la nivelul cărora se aflau la recensământul de acum 12 ani”, a spus directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Brașov, Mihaela Pâtea.
Mai mult decât atât, sunt zone unde trăiesc mai puțin de 2.000 de persoane. Este cazul localităților Nucet din județul Bihor și Băile Tușnad din județul Harghita. Alte orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, mai sunt și Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele. În plus, unele municipii nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este vorba de: Orșova, Beiuș, Vatra Dornei, Urziceni, Calafat și Adjud.
Criterii privind clasificarea localităților în orașe sau municipii
Localitățile trebuie să mai îndeplinească și alte criterii pentru a fi considerat orașe sau municipii, pe lângă numărul de locuitori. Legea prevede ca trei sferturi din populație să se ocupe cu activități neagricole, 70% dintre aceștia să aibă apă în casă și 55% baie și grup sanitar în propria locuință. Alte prevederi se mai referă și la existența spitalelor, medicilor, școlilor, bazelor sportive, hotelurilor, străzilor modernizate, spațiilor verzi și depozitelor de deșeuri.
Prefectul județului Brașov a subliniat că datele recensământului sunt privizorii și că se referă la rezidenți, și nu la cei care au domiciliul în acele localități. „În privința reclasificării unor localități, potrivit Legii 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a, rețeaua de localități, trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației și a instituțiilor implicate, în condițiile legii”, a spus Cătălin Văsii, potrivit Impact.ro.