Lenjeria intimă se vinde doar cu certificatul de igienă al exportatorului. Dacă nu este dezinfectată, clienţii pot contracta grave afecţiuni ale pielii.

În acest moment, piaţa magazinelor vestimentare second-hand din România nu oferă o garanţie reală cumpărătorilor interesaţi de aceste articole. Clienţii sunt expuşi riscului contractării de diverse infecţii şi micoze, mai ales dacă achiziţionează articole de lenjerie intimă precum pijamale, chiloţi, sutiene sau lenjerie de pat. Legislaţia în domeniu aproape că nu există, iar agenţii economici care comercializează produse de second-hand nu sunt îngrădiţi de nicio normă sau act normativ. Singura referire legislativă în acest domeniu este o hotărâre de guvern adoptată anul trecut - 163/2007 -, care se referă într-adevă r la articolele textile uzate, dar numai la cele „distribuite gratuit“. Reprezentanţ ii ANPC spun că legea este valabilă şi pentru produsele second-hand scoase la vânzare. Chiar şi aşa, comercianţii nu au de ce să se teamă: ei nu trebuie decât să prezinte certificatul de igienă care însoţeşte articolele importate, care dovedeşte faptul că acestea au fost cură- ţate şi dezinfectate de către exportator. Ei nu trebuie să dea socoteală pentru modul de depozitare a tonelor de îmbrăcăminte sau pentru păstrarea lor până la vânzare. Cumpărătorii nu pot decât să spere că agentul economic a sortat hainele lunar, îndepărtându-le pe cele foarte uzate.

Există sau nu o lege?

La o raită prin magazinele care comercializează haine second-hand, cumpărătorul nu are teoretic de ce să se plângă: găseşte de toate. De la pantaloni, geci, căciuli, eşarfe, tricouri, bluze şi până la chiloţi, sutiene, pijamale, şosete şi încălţăminte şi chiar lenjerie de pat. Purtători de temut de ciuperci şi viruşi, articolele vestimentare intime stau la grămadă, unele peste altele, şi aşteaptă următorii posesori. Tone de astfel de produse sunt importate din ţări ca Germania, Anglia, Elveţia, Olanda, ajungând în magazinele din România şi, apoi, direct pe cumpărător, fără prea multe precauţii sau îngrădiri legislative.

Hotărârea 163/2007, din 14 februarie anul trecut, „privind introducerea pe piaţă, comercializarea şi distribuirea gratuită a articolelor de îmbrăcăminte purtată sau uzată“, nu prevede pentru acest tip de comercianţi prea multe atenţionări, care să protejeze consumatorul la achiziţionare. În plus, legea nu se referă expres la marfa second-hand prezentă la raft cu preţ de vânzare, ci la cea care se distribuie gratuit, provenită din sponsorizări sau „ajutoare“. Specialiştii ANPC au precizat că aceasta este singura legislaţie în domeniul mărfurilor second-hand şi că se extinde totuşi şi la articolele cu vânzare, chiar dacă legea nu stipulează expres acest lucru.

Sunt verificate la fel ca şi hainele normale din magazin

Marfa second-hand importată din străinătate este însoţită de un certificat de igienă, realizat de exportator, care dovedeşte faptul că produsele au fost curăţate şi dezinfectate. „Fără acest certificat, marfa nu poate trece de vamă“, susţine Mariana Sabie, consilier la departamentul de produse nealimentare din cadrul ANPC. Aşadar, acest certificat este singura garanţie a respectivelor produse.

Ce se întâmplă însă cu aceste articole după ce au intrat în ţară, în ce condiţii sunt ele depozitate sau cât de valabil este acest certificat, realizat în altă ţară decât România, sunt întrebări la care comerciantul nu trebuie să răspundă, pentru că legea nu îl obligă. „În lege există precizarea că agentul comercial trebuie să sorteze lunar produsele mai uzate şi să le îndepărteze de la comercializare. Dar legea nu explică clar ce înseamnă de fapt această uzură“, spune Mariana Sabie. La un eventual control al ANPC, marfa second-hand are acelaşi regim de verificare ca şi hainele din magazine. „Este verificată eticheta produsului, care trebuie să conţină compoziţia fibrelor, temperatura la care se spală şi se calcă…“, precizează Sabie.

MEDICII AVERTIZEAZĂ

Pericole: râie, micoze şi infecţii

Clienţii acestor magazine nu sunt suficient de informaţi asupra a ceea ce cumpără şi nici nu cunosc riscurile la care se expun. Medicii dermatologi avertizează că hainele din second-hand şi mai ales articolele de lenjerie intimă pot da diverse infecţii purtătorilor. „Cei care le poartă sunt supuşi riscului contractării de micoze şi infecţii cutanate (n.r. - la nivelul pielii)“, spune medicul dermatolog Oana Clătici, de la Spitalul Universitar. Există chiar riscul de contaminare cu râie prin probarea acestor haine de diverse persoane. „Dacă o persoană cu această afecţiune, adică scabie (n.r. - râie), probează în magazin o haină, atunci există riscul ca o alta, care o probează la rândul ei, să preia boala“, precizează medicul.

Mai sunt şi alte infecţii ce pot fi contractate la îmbrăcarea hainelor second-hand. „E vorba de micoze - la nivelul capului dacă e vorba de o căciulă, la mâini dacă sunt mănuşi, pe tot corpul pentru pulovere. La picioare pot apărea descuamări ale pielii, cu senzaţii de mâncărime, sau schimbarea culorii unghiei, dacă e vorba de şosete sau pantofi second-hand. De la lenjeria intimă, precum bikinii, se pot contracta micoze la nivelul organelor genitale“, mai spune medicul.

SFAT

„La banii ăştia ai pretenţii? Ia şi tu şi le spală acasă!“

Într-un second-hand de pe bulevardul Ştefan cel Mare scrie cu roşu pe jumate de perete: „Reducere substanţială: chiloţi - 2 lei, sutiene 3 lei“. Dedesubt, într-un coş de metal, stau aranjate de tanti Rodica diverse „piese“ intime: bikini, în diverse culori, altele decât cele pe care le cunoaşte ochiul uman, obţinute prin procesul numit deteriorare, sutiene roase de timp şi proprietari, dar şi neglijeuri decolorate. O întreb pe tanti Rodica dacă e sigur să le cumpăr, dacă au fost spălate şi dezinfectate în prealabil. Răspunde prompt: „Păi, la banii ăştia, mata ai pretenţii? Ia şi tu şi le spală acasă, bagă-le în Ariel ceva!“.

Crângaşi, alt second-hand. Încăperea strâmtă, în care pluteşte un miros rânced, stătut, e plină ochi de clienţi curioşi, care trag avid de haine. Vreo două femei învârt câteva lenjerii de pat printre degete, ca nişte veritabile connaisseuses. În decurs de câteva minute sunt la casă, le plătesc. Vânzătoarele spun că loturile de chiloţi şi încălţăminte s-au dat zilele acestea ca pâinea caldă. „Vine lumea, şi la urma urmei de ce să nu vină, dacă e marfă bună şi ieftină?“