Asociația Americană a Inimii a realizat un nou studiu referitor la influența alimentației asupra riscului de dezvoltare a bolilor cardiace. Alimentația bazată pe mâncăruri gătite în stil sudic crește riscul de deces pe fondul dezvoltării bolilor cardiace cu 46%.

Sănătatea cardiacă este influențată de mai multe aspecte, de la cât de multă mișcare fizică exercită o persoană până la ce fel de alimente consumă. Stresul excesiv poate influența și el condiția cardiacă a organismului, la fel cum o face și alergarea unui maraton - acestea pot fie să crească, fie să reducă riscul de a dezvolta o boală cardiacă în viitorul apropiat sau îndepărtat.

În SUA, unul din patru decese este provocat de o boală cardiacă, spun cercetătorii de la CDC. Un studiu realizat de Asociația Americană a Inimii arată că există un anume tip de mâncare care crește foarte mult riscul de a dezvolta o boală cardiacă, dar nu numai. Consumul acestui tip de mâncare crește riscul de deces cu 46%.

Mâncarea gătită în tip sudic crește riscul de a dezvolta boli cardiace

Un studiu publicat pe 30 iunie în Jurnalul Asociației Americane ale Inimii analizează în ce măsură tipul de mâncare consumat de un individ influențează dezvoltarea bolilor cardiace care conduc la deces. În cadrul studiului au fost efectuate cercetări asupra a 21.000 de persoane cu vârste de la 45 de ani în sus, pe perioada 2003-2007. Voluntarii din cadrul studiului au fost supuși unor mai multe teste cardiace la fiecare șase luni de zile. Mai mult de 400 de decese au fost înregistrate pe durata efectuării studiului în cauză, potrivit reprezentanților asociației amintite.

Potrivit concluziilor studiului american, în cazul persoanelor care au consumat regulat mâncăruri gătite în stil sudic, riscul dezvoltării unei boli cardiace care să fie și mortale a crescut cu 46%. Mâncărurile tradiționale sudice se referă la consumul de grătar, pui prăjit, carne de porc și șuncă, ouă și hot-dogi. Alte tipuri de mâncare însă, despre care deseori s-a spus că sunt nesănătoase, nu au înregistrat aceleași rezultate.

Ce alimente trebuie să consumăm pentru a reduce riscul de dezoltare a bolilor cardiace

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat și efectele unei alimentații bazate pe stilul mediteraneean, bazate pe plante, care presupun un consum ridicat de "alcool și salată" (acest lucru include consum de verdețuri cu băuturi alcoolice, roșii și sosuri de salată). Analizate au mai fost și alimentațiile comode, adică cele care presupun un consum ridicat de paste și pizza, dar și dietele bazate pe dulce. Paradoxal, spun cercetătorii, aceste tipuri de alimentație nu au înregistrat creșteri ale nivelului de risc privind bolile cardice care ulterior ar conduce la deces. "Niciun alt stil alimentar nu a reliefat o creștere semnificativă a riscului de deces din cauza bolilor cardiace", au notat autorii studiului. Persoanele care au consumat mâncăruri gătite în stil mediteraneean au înregistrat cel mai scăzut risc de dezvoltare a bolilor cardiace, mai arată studiul.

Acest tip de dietă presupune consumul multor fructe, legume, pește, cereale și foarte puțină carne și produse lactate. În rândul lor, riscul de a dezvolta boli cardiace a înregistrat scăderi de 26%.

"Deși aspectele evidențiate în acest studiu puteau fi oarecum observate și în general, raportul arată că obiceiurile alimentare pe care le avem pot influența semnificativ chiar decesul, care poate surveni pe fondul dezvoltării unei boli cardiace. Măcar silul nostru alimentar îl putem controla", a spus James M. Shikany, profesor doctor la Universitatea din Alabama.

"Consumul mai multor fructe, legume și pește în detrimentul alimentelor precum carne, cartofi și pui prăjiți poate reduce riscul de deces cauzat din cauza unei boli cardiace", a mai spus profesorul Shikany.

Experții recomandă astfel, consumul mai multor fructe și legume și renunțarea la mâncărurile prăjite.

"Potrivit recomandărilor Asociației Americane ale Inimii, oamenii ar trebui să consume aproximativ 5-6 fructe, zilnic", a spus Stephen Juraschek, membru al Comitetului American de Boli Cardiace. "Ideal ar fi consumul a opt-nouă fructe pe zi", a conchis acesta.