Nu avem nicio şansă. JIHADIŞTII vor lovi curând din nou. Anunţul făcut de mai mulţi specialişti creează PANICĂ totală

Nu avem nicio şansă. JIHADIŞTII vor lovi curând din nou. Anunţul făcut de mai mulţi specialişti creează PANICĂ totală

Atentatele de la Bruxelles, survenite la patru luni după cele de la Paris, ilustrează un fenomen pe care cetăţenii europeni vor fi nevoiţi să-l integreze în viaţa de zi cu zi pentru a se obişnui să trăiască normal cu o ameninţare teroristă care nu va dispărea în viitorul apropiat, consideră mai mulţi analişti politici şi psihologi intervievaţi de AFP.

În opinia acestora este esenţial ca europenii să găsească acel echilibru optim între negarea ameninţării şi vigilenţa exagerată. Respectivii analişti atrag atenţia că jihadiştii au identificat vulnerabilităţi în sistemul european de informaţii, fapt care le-ar putea permite să lovească din nou, iar oamenii trebuie să fie pregătiţi pentru astfel de evenimente.

Unii chiar dau exemplul situaţiilor întâlnite în Irlanda de Nord, Sri Lanka sau în Ţara Bascilor, susţinând că localnicii de acolo s-au obişnuit cu astfel de ameninţări şi reuşesc să ducă o viaţă normală.

De fapt, oamenii nu au de ales şi trebuie să integreze această ameninţare în viaţa de zi cu zi, este opinia psihologului Carole Damiani, directoarea unei asociaţii implicate în ajutorarea victimelor atentatelor de la Paris. Însă ea subliniază că trebuie găsită acea zonă de echilibru în care să fie evitate atât vigilenţa exagerată cât şi relaxarea deplină.

Atentatele induc un sentiment accentuat de insecuritate, de pericol invizibil şi necontrolabil, explică la rândul Patrick Légeron, psihiatru într-un spital parizian, în timp ce un psiholog francez, Jean-Pierre Bouchard, notează că populaţia a înţeles riscul substanţial şi recurent al atacurilor teroriste, dar nici nu se poate trăi într-o stare de anxietate permanentă.

Prin urmare, mai mulţi analişti apreciază că europenii vor fi nevoiţi să se adapteze schimbându-şi unele comportamente, un fenomen care însă ar putea dura ceva timp. Dar ei apreciază că reacţiile vor depinde de modul în care fiecare îşi va evalua situaţia. De exemplu, cei care trăiesc în oraşe s-ar putea simţi mai vulnerabili comparativ cu cei din zonele rurale. (sursa: Agerpres)