Noul stadion, Făt-Frumos din fier-beton

Adam Popescu
4 februarie 2009, 04:30

Autorităţile române promit că arena de la Bucureşti se va ridica mai repede şi mai ieftin decât construcţiile din alte ţări.

Pe 29 ianuarie, Bucureştiul era ales, la Nyon, în cadrul şedinţei Comitetului Executiv al UEFA, drept gazdă pentru finala ediţiei 2012 a Europa League, moştenitoarea actualei Cupe UEFA. Capitala României primea astfel onoarea de a găzdui, pentru prima oară în istorie, un eveniment fotbalistic de o asemenea anvergură. O mică nelinişte plana asupra sărbătorii: arena pe care urmează să aibă loc evenimentul nu există deocamdată. Temerile au fost repede risipite.

Conducătorii guvernului, ai federaţiei de fotbal, constructorii şi primarul Capitalei au garantat că proiectul va fi gata la termen, în luna mai 2010. Nici realitatea de pe teren - lucrările sunt deja întârziate, iar criza financiară ia cu asalt bugetul - n-a perturbat carnavalul.

Între garanţiile guvernului şi realitatea din teren

Pentru construirea noului Stadion Naţional, care, potrivit estimărilor, va costa 140 de milioane de euro, şi-au asu mat răspunderea atât Primăria Bucureşti, cât şi guvernul României. Dar arena se ridică anevoie, întârzierile fiind de o lună după unii, de mai multe luni - după alţii. „Suntem cu o lună în întârziere din cauza unei probleme neprevăzute cu pânza freatică“, a declarat pentru EVZ, săptămâna trecută, Cătălin Creţu, reprezentantul companiei de consultanţă Louis Berger, care supraveghează lucrările. Mircea Raicu, viceprimarul Bucu reştiului, a spus însă că „există o întârziere de câteva luni. Termenul iniţial era mai 2010, dar el va fi prelungit până la finalul anului viitor!“.

Măsură obligatorie în toată România. Intră în vigoare la 1 ianuarie 2025

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB. Campioana României, meci în premieră cu echipa germană. Ora 19.45

Mircea Sandu - optimist, Dumitru Dragomir - realist

În timp ce Mircea Sandu, preşedintele FRF, este încrezător că stadionul va fi gata la termenul stabilit, Dumitru Dragomir, conducătorul LPF, ar paria că arena nu va fi terminată decât în primăvara lui 2012 şi că va înghiţi mai mulţi bani!

Prin comparaţie, Germania a avut nevoie de timp mai mult şi de fonduri mai mari pentru a construi stadioane mai mici decât viitorul „Naţional“! Privind datele tehnice ale altor arene comparabile cu cea care se ridică la Bucureşti, se poate spune, în concluzie, că românii sunt pe cale să producă un fel de Făt-Frumos din fier, care creşte mai ieftin şi mai repede decât „frăţiorii“ din alte ţări, cu experienţă şi forţă financiară incomparabil superioare.

"Stadionul o să coste vreo 250 de milioane de euro şi va fi gata în primăvara lui 2012! Nu pot să-l termine în 2010." - Dumitru Dragomir, preşedintele LPF MAI SCUMP

Arena din Frankfurt, 188 de milioane de euro

Stadionul Naţional va fi o copie a „Commerzbank Arena“, din Frankfurt, care în 2006 a găzduit cinci meciuri din cadrul Cupei Mondiale la fotbal, inclusiv sfertul de finală dintre Brazilia şi Franţa.

Edificiul a fost reconstruit aproape din temelii cu ocazia turneului final. Lucrările au durat trei ani şi o lună, iar cheltuielile au depăşit cu mult suma alocată Stadionului Naţional (ale cărui lucrări au început în noiembrie 2007 şi se preconizează că vor fi finalizate în mai 2010): 188 de milioane de euro.

În medie, construcţia stadioanelor din Germania a durat trei ani, dar sunt cu adevărat de cinci stele. „Allianz Arena“, din München, cu o capacitate de peste 66.000 de locuri, este o bijuterie futuristă, în timp ce „Zentralstadion“, din Leipzig, oferă o acustică ieşită din comun.

Deşi mai modeste decât cele din Germania, stadioanele din Elveţia şi Austria sunt ultramoderne. Ridicarea unora dintre ele (cum ar fi Wörtherseestadion, din Klagenfurt) a durat puţin, dar şi capacitatea lor este mai redusă. Regula nu e însă peste tot valabilă.

„St. Jakob Park“, din Basel (Elveţia), e o arenă mai mică decât cea în lucru la Bucureşti (are 42.500 de locuri), a primit patru stele din partea UEFA, dar a costat mai mult: 150 de milioane de euro.

Posibila explicaţie a constructorilor de la Bucureşti - mâna de lucru mai ieftină - nu stă în totalitate în picioare, pentru că plata celor 300 de muncitori reprezintă doar o mică parte din costul general. Nici viteza de execuţie nu are o explicaţie plauzibilă.

MODEL. Arena din Frankfurt, care a inspirat proiectul de la Bucureşti, a arătat defecţiuni la inaugurare, când a plouat prin acoperişul rabatabil