Aruncat în aer de Curtea Constituţională pe motiv că ar funcţiona ca o instanţă extraordinară, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nu va mai putea emite decizii de colaborare cu fosta poliţie politică. Guvernul pregăteşte o ordonanţă pentru a-l resuscita, însă doar ca institut de cercetare.
Aruncat în aer de Curtea Constituţională (CC), pe motiv că ar funcţiona ca o instanţă extraordinară, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţ ii (CNSAS) nu va mai putea emite decizii de colaborare cu fosta poliţie politică. Potrivit argumentaţiei judecătorilor, publicată ieri, întregul mecanism de luare a acestor decizii folosit de opt ani încoace este scos clar în afara Constituţiei.
Ca soluţie pentru deblocarea activităţ ii instituţiei, dar şi pentru protejarea arhivelor fostei Securităţi, guvernul lucrează deja la o ordonanţă de urgenţă care să înlocuiască vechea lege, a confirmat consilierul premierului Stejărel Olaru. Noul CNSAS va fi însă cel mult un institut de cercetare a trecutului comunist, care nu va mai putea filtra candidaturile pentru alegeri. Călcâiul lui Ahile: statutul juridic Atacată în punctele sale cheie de deputatul PC Sergiu Andon, ca avocat al liderului conservator Dan Voiculescu, Legea Ticu a fost declarată joi în totalitate necostituţională, atrăgând paralizarea întregii instituţii. Principala slăbiciune a constat în însăşi definirea statutului CNSAS de „organism autonom cu personalitate juridică supus controlului parlamentului“.
„Definiţia nu corespunde termenilor folosiţi de Legea fundamentală, pentru încadrarea ei în una dintre autorităţ ile publice cu statut constituţ ional“, arată judecătorii. Curtea a ajuns la concluzia că, prin procedurile permise de actul normativ, CNSAS devine o „instanţă extraordinară, interzisă de Constituţie“. „Abaterile de la statutul constituţional“ ar consta în încălcarea dreptului la apărare prin faptul că persoanele verificate nu sunt asistate de avocat, în gestionarea probelor de aceleaşi persoane care iau şi decizia finală, dar şi în posibilitatea de revenire asupra unei hotărâri definitive în momentul apariţiei de „noi probe“. Parlamentarii şi magistraţii, daţi ca exemple Judecătorii reproşează totodată legii CNSAS că poate „să aducă prejudicii demnităţii şi integrităţii persoanelor nevinovate“ verificate doar pentru că au funcţii publice şi că ar crea „premisele unei forme de răspundere colectivă“ pentru cei care au activat în fostele structuri fără a încălca drepturile omului. Referiri directe se fac la parlamentarii care, susţine Curtea, nu pot fi obligaţi de CNSAS să se retragă din Legislativ dacă au minţit în legătură cu trecutul lor comunist, dar şi la magistraţi a căror ascensiune în funcţii era condiţionată de necolaborarea cu fostele servicii secrete. PNL şi PSD, în cursa pentru noua lege Singurii care şi-au asumat deocamdată încercarea de a resuscita CNSAS sunt liberalii. Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, guvernul urmează să emită, în perioada următoare, o ordonanţă de urgenţă sau o hotărâre de guvern în acest sens. „Este evident că noua instituţie nu va putea avea competenţe jurisdicţionale, nu va putea să dea niciun fel de sentinţe. Cu certitudine, va rămâne în picioare varianta ca victimele să-şi poată studia propriul dosar“, spune Olteanu.
O miză extrem de importantă a actualei dispute o reprezintă arhivele. „Trebuie să împiedicăm serviciile secrete să le recupereze“, adaugă el. O altă variantă ar fi adoptarea în parlament a unei noi legi în 45 de zile, cea mai la îndemână fiind iniţiativa depusă în decembrie de senatorul PSD Şerban Nicolae. Propunerea sa vizează însă rezumarea CNSAS la o activitate de cercetare a dosarelor şi eventual de publicare selectivă. ANGAJAŢI Greva foamei şi proteste în stradă Cu nervii întinşi la maximum, o bună parte din cei aproximativ 300 de angajaţii ai CNSAS, cei mai mulţi cercetători ai arhivelor, iau în calcul intrarea în greva foamei.
„Aici sunt oameni tineri, care s-au căsătorit aici, s-au dăruit acestei munci. Mulţi de aici au spus că mâine (azi - n.r.) intră în greva foamei în birouri“, a anunţat Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului CNSAS. În opinia preşedintelui Colegiului, Ladislau Csendes, „e un caz fără precedent, foarte grav, instituţia fiind în momentul de faţă suspendată pentru 45 de zile, iar angajaţii aflându-se în şomaj temporar“.
Potrivit lui Csendes, nimeni din conducere nu a fost deocamdată contactat însă de politicieni pentru găsirea unor soluţii. În plus, în Colegiu există şi o lipsă de solidaritate. Dacă majoritatea membrilor sunt revoltaţi, Cazimir Ionescu, desemnat de PSD, consideră că „se exagerează şi această stare de tensiune nu e justificată“. De partea CNSAS, peste 20 de ONG-uri au cerut însă revocarea judecătorilor Curţii Constituţionale, a Avocatului Poporului şi au anunţat proteste zilnice în stradă, începând de duminică. AUTORII DECIZIEI Judecătorii Curţii, titulari de dosare Numele a trei dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale s-au legat, anul trecut, de CNSAS. Aspazia Cojocaru - care nu a fost însă prezentă la şedinţa de joi - a primit în 2007 decizie de colaborare cu poliţia politică, având la bază două note informative semnate „Ana“.
Decizia a fost răsturnată prin admiterea contestaţiei în urma unui vot foarte strâns însă. Ceilalţi doi judecători ale căror nume apăreau pe o notiţă a adjunctului SRI Florian Coldea ca având dosare, fostul procuror general din vremea lui Ion Iliescu, Nicolae Cochinescu, şi fostul senator PSD Ion Predescu, au primit decizii de necolaborare. Predescu are dosar de urmărit, iar Cochinescu, în fondul penal.
Recomandările noastre
