De luni, trei milioane de copii urmează să revină pe băncile școlii, însă unitățile de învățământ din România sunt în continuare lipsite de toalete altfel decât în curte, iar mii de elevi sunt trimişi să înveţe în alte localități, nereguli la care se mai adaugă, printre altele, lipsa avizelor DSP şi a celor de securitate la incediu.
Între timp, autoritățile statului pasează vina de la o instituție la alta. Un exemplu în acest sens este școala din satul Pleși, din județul Buzău, inaugurată în 1947. De peste 10 ani, acest imobil ar fi trebuit desființat, dat fiind numărul prea mic de elevi, însă în fiecare an directorul instituției cere aviz de funcţionare.
Școlile din România, un lux pentru copiii din medii defavorizate
În caz contrar, cei opt copii ai satului ar fi nevoiți să parcurgă un drum lung de șapte kilometri pentru a ajunge la școala din comună, un drum anevoios şi chiar periculos din pricina urşilor. Pe lângă asta, deși școala din Pleşi dispune de apă curentă, aceasta va rămâne şi anul acesta cu toaleta în curte.
Pe de altă parte însă, la Gârcina, în judeţul Neamţ, elevii au o școală mai frumoasă începând din acest an. Toaleta din curte şi noroiul au dispărut, fiind înlocuite cu băi moderne. Investiția a fost realizată din fonduri guvernamentale, dar și cu bani din bugetul Primăriei. Pe lângă asta, au fost modernizate spațiile de joacă și cele destinate activităților sportive, conform TVR.ro.
Viitor tot mai sumbru pentru România
Statistică alarmantă pentru România. Țara noastră are e cea mai mare pondere în rândul persoanelor care renunţă devreme la studii, după cum arată datele Eurostat. Astfel, anul trecut, circa 15% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani au ieşit înainte de vreme din sistemul de educaţie şi formare.
Ponderea celor care au părăsit sistemul de educaţie timpuriu a scăzut constant în Uniunea Europeană în ultimii 10 ani, de la 13% în 2011 la 10% în 2021. În anul 2021, statele membre care au raportat cele mai scăzute ponderi de abandon timpuriu al sistemului de educaţie şi formare au fost Croaţia (2%), Slovenia, Grecia, Irlanda (toate 3%), Lituania şi Ţările de Jos (5%).
România, lider la abandonul prematur al școlii
La polul opus, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (15%), Spania, Italia (ambele 13%) şi Bulgaria, Ungaria şi Germania (12%), conform Mediafax.
Statele membre ale UE şi-au stabilit obiectivul de a reduce ratele abandonului şcolar timpuriu la sub 9% la nivelul Uniunii Europene până în anul 2030. 16 state membre au atins deja ţinta pentru acest indicator: Belgia, Cehia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia.
Comparativ cu anul 2011, aproape toate statele membre ale UE au raportat o pondere mai mică a persoanelor care au ieşit timpuriu din sistemul de educaţie şi formare în 2021, cu excepţia Luxemburgului, Slovaciei, Suediei, Cehiei, Ungariei, Bulgariei, Poloniei şi Germaniei, care au raportat toate o creştere mică (sub 3 puncte procentuale).