Noua Republică vrea baroni locali cu mandat limitat

Noua Republică vrea baroni locali cu mandat limitat

Prima întrunire a platformei "Noua Republică" a avut loc joi, în Capitală, într-o atmosferă potrivită mesajului de austeritate al mişcării. Într-o reuniune lipsită de fastul obişnuit al evenimentelor politice, fondatorii "Noii Republici", în blugi, sacouri şi fără cravate le-au prezentat celor circa 200 de susţinători prezenţi viziunea lor despre noul mod de a face politică.

Manifestarea a început cu un moment de reculegere în memoria liderului PNŢCD Ion Diaconescu, pe care, ulterior, Mihail Neamţu avea să-l descrie, într-o scurtă referire, drept "icoana fidelităţii într-o lume a traseiştilor". Iniţiatorul mişcării, Mihail Neamţu, a definit Noua Republică drept "o platformă civică, dar cu ambiţii politice", care se va transforma în partid numai dacă acţiunile sale vor aduna suficienţi oameni dornici să se implice. Ţinta acesteia este să mobilizeze electoratul de centru-dreapta, care nu se mai regăseşte în actualele partide ce se revendică a aparţine acestui curent, precum şi pe toţi cei care sunt nemulţumiţi de actuala clasă politică. "Credem că trebuie să ascultăm vocea cetăţenilor liberi şi puternici care şi-au luat viaţa în propriile mâini, că ei contează la fel de mult ca cei care sunt mereu asistaţi", a declarat Neamţu. Neamţu: "Nu sunt omul lui Băsescu" De altfel, clasa politică, în bloc, a fost obiectul criticilor lui Mihail Neamţu. "România merită mai mult decât îi rezervă elita anului politic 2011", a declarat el. "Cei care reprezintă nu pot fi mai prejos decât cei reprezentaţi. Este inacceptabil ce se petrece în România, avem în Parlament oameni condamnaţi penal care votează pentru dumneavoastră şi este inacceptabil că unul este chiar reprezentantul partidului de guvernământ". "Toate partidele politice sunt astăzi surde la glasul oamenilor care-şi câştigă singuri pâinea, la glasul cetăţenilor lipsiţi de imunitate şi liberi de orice şantaj, la cei dornici să lase generaţiilor următoare o altă moştenire decât zdrobitoarea povară a datoriilor statului". PDL nu a fost, de altfel, scutit de criticile părintelui Noii Republici, care a reproşat democrat-liberalilor că "au trădat agenda reformatoare din 2004 a preşedintelui Traian Băsescu". "Nu sunt omul PDL, nu sunt omul lui Traian Băsescu şi nu am fost pus să fac ceva", a mai subliniat acesta. Neamţu spune că el, ca şi ceilalţi simpatizanţi ai mişcării, sunt oameni pur şi simplu îngrijoraţi de viitor şi decişi să treacă la acţiune în loc să aştepte ca acesta să li se întâmple. "În ce ţară vrem să trăim şi ce moştenire vrem să lăsăm copiilor noştri?", s-a întrebat el, cu referire la datoria externă de aproape o sută de miliarde de euro a României. "În loc să lăsăm generaţiilor viitoare o zestre, le lăsăm o foarte scumpă notă de plată".  Baroni locali cu mandat limitat Printre reformele concrete pe care Noua Republică va încerca să le promoveze se numără, conform spuselor liderului ei, limitarea mandatelor primarilor şi şefilor de Consilii Judeţene. "Vorbim de România ca de o Românie a baronilor", a declarat Neamţu. "Dacă limităm mandatele preşedintelui României, de ce nu am putea face acelaşi lucru şi cu primarii şi cu preşedinţii de Consilii Judeţene?", a întrebat el. Această prevedere ar urma să-şi găsească locul într-un proiect de Constituţie scris după principiile dreptei. Acesta ar mai urma să le ofere cetăţenilor posibilitatea să poată rechema la ordine un parlamentar care intenţionează să se dedea traseismului politic. De asemenea, magistraţii ar trebui să-şi asume constituţional răspunderea când greşesc. "Nu trebuie să plătim noi atunci când ei greşesc", a punctat Neamţu. Acesta a mai înfierat procedura contractelor cu statul şi a licitaţiilor aranjate, spunând că numai o economie cu adevărat bazată pe concurenţă ar duce la eliminarea acestor practici. Parlamentul, tras la răspundere Una dintre primele acţiuni ale Noii Republici va fi aceea de a trimite parlamentarilor o scrisoare prin care aleşilor să li se reamintească faptul că pe 22 noiembrie se împlinesc doi ani de la referendumul prin care românii au cerut 300 de parlamentari şi sistem unicameral. "Ei v-au sfidat. Să le spunem că referendumul e lege, nu tocmeală", a explicat Mihail Neamţu. Prin scrisoare, parlamentarilor li se va mai atrage atenţia că au de făcut şi proiectul de buget şi că acesta nu ar trebui să fie unul electoral. Acţiunea ar urma să-i coopteze pe toţi membrii mişcării, care ar urma să semneze şi să expedieze fiecare câte un exemplar al scrisorii parlamentarului din colegiul căruia fac parte. Sfaturile "Naşului" Moraru: "Lăsaţi scrisorelele!" Prezent la manifestare ca invitat de onoare, chiar dacă nu s-a înscris în ea, realizatorul de televiziune Radu Moraru a introdus în discursuri o notă de pragmatism. "Generaţia Liiceanu a pierdut bătălia pentru România pentru că, la primele zoaie care i s-au turnat în cap, s-a retras în turnul de fildeş şi i-a lăsat pe ceilalţi să acţioneze cu mijloacele specifice", a spus el. "Nu fi ipocrit, nu te prezenta ca o lebădă albă, vreau să văd cicatrici pe voi toţi. Lăsaţi schimburile de scrisorele, Lăzăroiu către tine... Nu merge. Vreau de la voi ceva greu. Vreau să-mi arăţi că te iei la trântă cu Vântu", l-a îndemnat el pe Mihail Neamţu.

Moraru s-a dezlănţuit apoi împotriva actualei clase politice. "România astăzi nu are niciun viitor pentru că puterea este deţinută de oameni cu o medie de vârstă de 45 de ani. Deci ăştia clar mai trăiesc încă 25 de ani. (...) Uitaţi-vă ce mediocritate (...) neuronii lor nu bat nici peste 2 ani de zile ca perspectivă pentru ţara asta. Copii lor se pregătesc să ocupe următorii 45 de ani. Din păcate şi ei sunt la fel de slabi. Au crescut de mici în gipane, scutecele lor erau Louis Vuitton, asta-i România lor", a spus "Naşul". "Nu mai vreau să aleg răul cel mai mic" "Nu mai vreau, nu mai suport, nu mai pot să aleg răul cel mai mic. Nu mai vreau, nu mai suport, nu mai pot să aleg între doi comunişti. Din disperare m-am alăturat", a declarat Ştefan Vlaston, profesor de matematică şi unul dintre cei care scriu pe site-ul Contributors. El a explicat că este bunic şi că se întreabă ce viitor au cele două nepoţele ale sale. La finalul discursului său foarte scurt, Vlaston a avertizat că această mişcare nu trebuie să se nască din păcatul originar - "vin oamenii cu banul şi apoi primesc contracte cu statul". "Eu sunt granţia, cât timp sunt aici înseamnă că acest lucru încă nu s-a întâmplat", a declarat el.

Ne puteți urmări și pe Google News