Cu un bilaţ de numai 80.000 de promovaţi, al doilea Bacalaureat de tip "Big Brother" va reprezenta o piatră de încercare pentru universităţile particulare de o calitate îndoielnica, care parazitează sistemul educaţional.
În ciuda tentativelor de "seducere" a studenţilor cu avantaje băneşti, mulţi dintre privaţi vor dispărea de pe piaţă.
"Au luat Bac-ul cei mai buni, iar ăia o să se bată pe cele 64.000 de mii de locuri bugetate de la stat. Nu mai rămâne nimic pentru fabricile de diplome ale particularilor", este de părere Ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei EDU CER.
"Diploma nu mai face doi bani"
Pe lângă dezastrul de la Bac, spune Vlaston, şi schimbarea de mentalitate a angajatorilor va pune lacătul pe uşile instituţiilor private de învăţământ.
"Patronii nu dau doi bani pe diplome, vor să vadă ce ştii să faci concret. Cei de la privat ştiau că li se înfundă, de aici şi ideea ca, după desfiinţare, patrimoniul lor să se întoarcă la fondatori", explică Ştefan Vlaston.
Reprezentanţii universităţilor particulare, însă, ţin morţiş să salveze aparenţele şi se laudă că la instituţiile păstorite de ei curge lapte şi miere.
"Notele mici de la Bac nu ne-au afectat, ba chiar am mărit uşor taxele. Le-am pregătit studenţilor cafenele, restaurante şi săli de fitness. Dacă se înscriu odată cu membrii familiei sau dacă sunt olimpici, primesc reduceri de până la 30%", e mândru Iosif Urs, preşedintele universităţii "Titu Maiorescu" din Capitală.
"Problemele apar nu la studenţi, ci la personalul supărat că n-am mărit salariile", recunoaşte cu jumătate de gură Iosif Urs. Vasile Işan, rectorul Universităţii "Al. Ioan Cuza" din Iaşi, spune că metoda cadorisirii studenţilor este binevenită, dar nu şi atunci când înlocuieşte oferta educaţională: "Fără o bază reală, marketingul educaţional nu are efect".
În plus, situaţia din ultimii doi ani nu va face decât să "cearnă" universităţile de calitate, crede Vasile Işan. "În doi-trei ani, vom avea o competiţie pentru calitate", adaugă rectorul ieşean.
Rezultatul Bacalaureatului este a doua lovitură pe care o primesc patronii instituţiilor de învăţământ privat, după ierarhizarea programelor de studiu, care le plasa printre cele mai slabe universităţi.
150 de mii de locuri
sunt disponibile în facultăţile din toată ţara, dublu faţă de numărul celor care au reuşit să provomeze Bacalaureatul din 2012

Medicina şi Ingineria, în topul celor mai "vânate" facultăţi
În fiecare an, imediat după afişarea rezultatelor de la Bacalaureat, se dă startul competiţiei acerbe pentru locurile celor mai bune facultăţi. La mare căutare sunt specializările care, imediat după absolvire sau chiar în timpul anilor de studiu, oferă şanse mari de angajare şi salarii cel puţin decente.
Este şi cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davilla" din Bucureşti, unde vara trecută s-a înregistrat cea mai mare concurenţă din ultimii 21 de ani, adică patru candidaţi pe loc.
În top au condus detaşat facultăţile de Tehnică Dentară şi Kinetoterapie, dar cererea a fost mare şi la Facultatea de Moaşe. La Universitatea din Bucureşti, cele mai căutate facultăţi au fost Administraţie şi Afaceri (9,86 candidaţi pe loc), Geografie (7,35 candidaţi pe loc), Limbi şi Literaturi Străine (7,23 candidaţi pe loc).
Ca specializare însă, cei mai mulţi elevi s-au îndreptat spre "Limbi moderne Aplicate", din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, unde concurenţa a fost de 70 de candidaţi pe loc. Mihai Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Capitală e optimist că elevii se vor înghesui la înscriere şi în 2012.
"Există o cerere masivă de ingineri din partea marilor companii, aşa că jumătate dintre studenţi muncesc încă din anul doi", spune Costoiu.
La "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, principala atracţie a fost Facultatea de Fizică şi Sport, (5,7 candidaţi), iar în Cluj Napoca, tinerii au optat în număr mare pentru cursurile facultăţile de Ştiinţe Politice a Universităţii "Babeş Bolyai". Absolvenţii de liceu au ocolit însă Facultatea de Fizică din Bucureşti, descurajaţi de materia stufoasă şi slujbele puţine.
"La Ştiinţe, în general, concurenţa este redusă. Fizica este destul de grea, iar mulţi elevi nu fac faţă şi renunţă după numai un an de studiu."
ŞTEFAN ANTOHE, decanul Facultăţii de Fizică din Bucureşti

Citiţi şi:

  • Şcolile care te primesc fără Bacalaureat
  • Ce pot face elevii care au picat Bacalaureatul. Pe unii îi aşteaptă şomajul
  • BACALAUREAT 2012. Liceele tehnologice au tras Bac-ul în jos
  • REZULTATE BACALAUREAT 2012. Un record istoric! Cele cinci motive care au dus la dezastru