Ieftinirea caselor şi a terenurilor şi scăderea nivelului de trai al românilor au tăiat din veniturile notarilor.

Poate fi notar public persoana care promovează examenul de notar stagiar şi care desfăşoară o perioadă de stagiu, la finalul căreia susţine examenul de notar definitiv, pe care îl promovează, sau persoana care are o vechime de minimum cinci ani în domeniul juridic şi care promovează concursul de admitere în profesie. Aceasta este definiţia "pe scurt" pe care o dă notarului Dumitru Viorel Mănescu, notar de profesie şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR), scrie revista "Capital".

Este o meserie despre care analiştii din piaţă spun că a adus profituri foarte mari celor care au practicat-o, mai ales înainte de prăbuşirea imobiliarelor.

"În anii precedenţi crizei, numărul mediu al acestor tranzacţii de vânzare- cumpărare era de 500.000 anual... A fost un boom", dă un detaliu analistul imobiliar Radu Zilişteanu.

Pe bună dreptate, era imposibil să nu te gândeşti la taxele mari pe care un cetăţean care vindea sau cumpăra o locuinţă trebuia să le plătească notarului mii de euro, în multe cazuri, pentru o singură tranzacţie. Şi nu e de mirare că, în 2009, România se afla printre ţările cu cel mai mare număr de notari: 9,8 la suta de mii de locuitori, fiind depăşită doar de Franţa (13,9), Belgia (11,6) şi Albania (10,1), potrivit UNNPR.

Lucrurile s-au schimbat mult în ultimii doi-trei ani şi, chiar dacă nu sunt date concrete despre pierderile pe care le-au avut notarii, un lucru este sigur: "În prezent, profitul este aproape inexistent, ca urmare a recesiunii puternice resimţite de segmentul imobiliar. Se pune problema rămânerii pe piaţă şi nu cea a înregistrării de profit", detaliază Mănescu.

Arma preţurilor mici

Ce au făcut notarii? Tocmai pentru a nu mai exista acea "piedică mentală" - "mai plătim şi la notar..." - , au scăzut preţurile din grilă. "Pentru înstrăinări imobiliare s-au propus reduceri ale onorariilor de peste 12%, iar pentru actele de partaj, având drept obiect bunuri mobile sau imobile, reducerile au fost de peste 40%, ajungând chiar până la 90%", dă un exemplu preşedintele UNNPR.

Care a fost efectul direct? "De la începutul acestui an, încasările s-au redus cu 80%, după ce în 2010 reducerea faţă de 2009 a fost de 60%. Practic, îţi pui întrebarea dacă mai rezişti sau trebuie să tragi obloanele", punctează un notar cu experienţă din Bucureşti, care doreşte să-şi păstreze anonimatul.

Făcând un calcul simplu, un proprietar care vrea să vândă acum un apartament cu 60.000 euro va trebui să plătească în jur de 4.600 lei taxe notariale (peste 1.000 euro), în timp ce cumpărătorul va plăti circa 3.800 lei (puţin sub 1.000 euro), sumă în care este inclusă şi taxa către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru intabulare. Având în vedere puterea de cum părare a românilor, cifrele nu sunt mici, însă sunt mult reduse faţă de perioada de boom.

Cu 70% mai puţine tranzacţii

Mănescu a explicat că scăderea înregistrată în 2009, comparativ cu 2008, raportată la numărul de tranzacţii autentificate de notari, a fost mai mult de 50%, ceea ce se resimte mult mai puternic în încasări.

Totodată, scăderea numărului de tranzacţii a ajuns acum la 70%, spune şi Zilişteanu, ceea ce înseamnă că volumul de bani în această piaţă este la o treime faţă de cât era înainte de criză. Dar imobiliarul nu înseamnă doar tranzacţii cu locuinţe, ci şi cu terenuri, cele mai afectate, mai ales dacă erau amplasate la periferia oraşelor.

"Corecţia în acest caz a fost între 50% şi 80%. Paradoxul este că nici la aceste noi valori de piaţă nu există cumpărători interesaţi. În plus, revenirea terenurilor la preţurile de dinaintea crizei este o utopie pentru următorii zece ani", spune şi Dragoş Dragoteanu, proprietarul Euroest. La fel cum o utopie este şi îmbogăţirea rapidă pe baza unei "diplome" de notar. TAXE

Câţi bani lasă românii la notar

În general, onorariile practicate de notari sunt foarte apropiate ca valoare, diferenţele între cabinete fiind de multe ori nesemnificative. Pentru autentificarea unui contract de vânzare-cumpărare a unui apartament de 60.000 euro, fără credit ipotecar, mai vechi de trei ani, 4.600 lei este taxa pentru vânzător, iar 3.400 lei pentru cumpărător, plus circa 400 lei taxa către OCPI pentru intabulare.

Autentificarea unui contract de vânzare-cumpărare a unui apartament sub trei ani, de 50.000 euro, cu credit ipotecar, taxele sunt de 6.300 lei pentru vânzător, 2.900 lei pentru cumpărător, plus circa 300 lei taxa către OCPI pentru intabulare şi circa 1.200 lei onorariul pentru autentificarea contractului de credit.

În cazul unei moşteniri a unui apartament în valoare de 75.000 euro, de exemplu, moştenitorul va plăti următoarele taxe: 2.300 lei, taxa notarială pentru certificatul de moştenitor 500 lei, taxa pe care moştenitorul o plăteşte către Oficiul pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru intabulare.