În lume există un deficit de 10.000 de ofiţeri de marină. În 2015, golul e estimat la 25.000. România "produce", anual, peste 600 de ofiţeri maritimi. Salariul minim e de 2.000 de euro.

Litoralul României are 245 de kilometri. Avem şase şantiere navale importante şi 35.000 de marinari, din care 8.000 ofiţeri. Şeful statului e unul. Flota mai are doar şase nave cu pavilion naţional, toate trase la chei. Avem două instituţii de învăţământ superior care brevetează anual sute de ofiţeri de marină.

În ’89, România era o putere maritimă. Acum, şcolarizăm navigatori pentru flote străine. Sfidând criza, şcolile de marină româneşti sunt pe val.

Meseria de marinar a fost şi e la mare căutare. Un tânăr ofiţer, abia ieşit de pe băncile şcolii, are un salariu minim, când navighează, de 2.000 de euro. Banii aduşi de aceştia în ţară depăşesc, anual, de cinci ori bugetul Primăriei Constanţa.

10.000 de posturi vacante

Câţi tineri nu şi-ar dori, abia ieşiţi din facultate, să cutreiere tărâmuri necunoscute, să aibă aventuri nebănuite şi să fie plătiţi cu mii de euro pe lună. Pe deasupra, angajatorii să se bată să-i angajeze. În plină criză. Cei care au ales soluţia vieţii de marinar sunt norocoşii.

"La nivel mondial, sunt 10.000 de posturi de ofiţer de marină vacante. Orientarea către această meserie are în vedere găsirea imediată a unui loc de muncă şi un salariu consistent. Români sunt cunoscuţi ca buni marinari. Cu cât mai multe şcoli de marină, cu atât mai bine. La noi, studiile se plătesc. E o anomalie atâta timp cât e cerere mare pe piaţă. În lume, armatorii, nu statul, suportă pregătirea studenţilor", spune Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.

Salariul generos şi tradiţia familială

În 1990, secţia civilă a Institutului Militar de Marină s-a constituit în ceea ce azi e Universitatea Maritimă Constanţa. Institutul, care şcolarizează şi ofiţeri civili, se numeşte Academia Navală "Mircea cel Bătrân".

UMC are 6.500 de studenţi, din care 480 sunt bugetaţi de stat. Taxa de studii e de 2.600 lei pentru electromecanici şi 2.900 la navigaţie. Academia are 1.755 de studenţi, din care 1.537 civili. Anul de studii costă, aici, 2.700 de lei, fără niciun loc de la stat. Ambele instituţii, deşi nu garantează, asigură anul de practică profesională necesar pentru examenul de brevet.

"Motivaţia profesională e împărţită: tradiţia familială şi perspectiva unui venit net superior oricărui absolvent de facultate, la uscat", explică "deverul" UMC Cornel Panait, rectorul universităţii.

"Un ofiţer începe cu 2.000 de euro pe lună şi, în cinci ani, poate ajunge secund, cu 4.000-5.000 de euro în mână. Unde mai ajunge el la banii ăştia?", îl completează Ghiorghi Bătrânca, decanul Facultăţii de Navigaţie din cadrul UMC.

Salariile marinarilor, 250 de milioane de euro pe an

Academia Navală scoate, în medie, 250 de ofiţeri maritimi pe an. "Dar nu toţi pleacă pe mare. Unii îşi dau seama că nu sunt făcuţi pentru această meserie care are privaţiunile ei. Doar 80% aleg marea... Pe lângă brevet, sunt şi ingineri", e direct comandorul Vergil Chiţac, prorectorul academiei.

"UE încurajează mobilitatea forţei de muncă. În alte domenii, statul finanţează studii care produc specialişti care aleg să se stabilească în afara României. Nu e cazul academiei", adaugă cdr. Chiţac.

"În 2008, salariile aduse acasă de marinari au fost de 250 de milioane de euro. Bugetul Primăriei Constanţa era de 50 de milioane!", îşi susţine omologul militar rectorul Cornel Panait.

"Scouting" prin Discovery Chanel

"Marinăria e bănoasă. În plus, tata a fost tot marinar!", e sincer Mircea Cune, absolvent care acum îşi susţine examenul de brevet. Are 24 de ani şi e constănţean: "La medicină taxa e imensă, 6.000 lei pe an! Până să câştigi bine, trec mulţi ani!".

Cei doi capi ai şcolilor de marină spun că 80% dintre studenţi sunt dobrogeni sau din judeţele limitrofe. Nu mai există "scoutingul" de înainte de ’89, când România avea 310 vapoare, fără cele 62 ale flotei de pescuit oceanic. Pe atunci, studenţii erau şcolarizaţi în cazarmă, iar ofiţerii centrelor militare judeţene îi momeau pe elevii de-a XII-a cu avantajele meseriei. Acum, doar prin Discovery Chanel se mai "recrutează" viitorii marinari.

Colegiu naval "vocaţional"

Recent, s-a înfiinţat, la Mogoşoaia, Colegiul Nautic Român care îşi propune să breveteze, în 20 de luni, ofiţeri maritimi. Se promite asigurarea anului de practică. Totul pentru 3.000 de euro.

Cei doi capi ai şcolilor de tradiţie spun că, în prezent, colegiul are doar un acord de principiu, de la Autoritatea Navală Română: "Cei care aleg să urmeze «programele vocaţionale» ale acestui colegiu trebuie să ştie că, de va deveni funcţional, după cele 20 de luni de studii, urmează anul de practică, în două perioade. Apoi alte patru luni pentru cursurile IMO, necesare personalului navigant. Se ajunge la aceeaşi durată a studiilor. Numai că, acolo, nu ai şi diploma de inginer!".

Fabrică de profesionişti şi caractere

"În ’90, Institutul de Marină era o fabrică de profesionişti şi de caractere. S-a rupt în două entităţi care au evoluat pozitiv. Avem o «producţie» de 600 de ofiţeri, media ultimilor ani. Vorbim despre o pătură socială care are de muncă oricum. În 2015, e estimat un deficit de 25.000 de brevetaţi", spune Laurenţiu Mironescu, preşedintele Ligii Navale Române. Mironescu a introdus, în parlament, un proiect de lege privind "Regimul Maritim Român".

Se încearcă stimularea armatorilor români şi străini să-şi înmatriculeze navele sub pavilionul României. Cu beneficii atât pentru stat, cât şi pentru marinari.