Proxima Centauri este riguros cercetată de astronomi. Cel puțin două planete orbitează mica stea, una dintre ele este un gigant gazos, asemănător planetelor Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun, iar a doua se presupune că ar fi o planetă telurică, cu scoarță solidă, în jur de 17% mai mare decât Pământul. Cunoscută drept Proxima b, planeta din sistemul Proxima Centauri își încheie mișcarea de revoluție o dată la 11 zile terestre și se află în așa-zisa „zonă habitabilă” unde temperaturile sunt adecvate pentru formarea apei lichide.
Acest lucru nu înseamnă, însă, că Proxima b are apă lichidă pe suprafața ei, iar în ciuda poziției bune pe care o are, ea ar putea avea, totuși, un climat ostil vieții. În 2017, cercetători de la NASA au concluzionat, folosind un model virtual, că dacă Proxima b ar fi avut o atmosferă similară celei de pe Pământ, ea ar fi fost dezintegrată de radiația intensă și de furtunile solare pe care le dezlănțuie steaua în jurul căreia orbitează. Astfel, planeta veche de 4 miliarde de ani și-ar fi putut pierde întreaga atmosferă într-o perioadă de 100 de milioane de ani.
Însă aceasta nu este singura problemă a Proxima b. Planeta este mult prea aproape de steaua ei, iar gravitația acesteia îi ține mișcarea de rotație în sincron cu cea de revoluție, același fenomen fiind observabil și în ce privește Luna.
Acest lucru înseamnă că o față a planetei este luminată constant de stea, în timp ce cealaltă se află în întuneric constant – „E greu de crezut că poți avea un sistem climatic stabil și tot ce este necesar pentru formarea vieții de la bacterii și până la forme inteligente de viață într-un asemenea sistem”, a concluzionat Lewis Dartnell, profesor astrobiolog la Universitatea din Westminster, scrie theguardian.
Recomandările noastre
