Noi scenarii fanteziste de vânzare a Oltchim

Noi scenarii fanteziste de vânzare a Oltchim

După ce a stat doi ani în insolvență, Oltchim are plan de reorganizare. Acesta se va derula o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire un an

Creditorii au aprobat planul de reorganizare al Oltchim, pornind de la ideea că „partea bună” a companiei se va vinde, iar ei își vor recupera datoria. Însă valoarea Oltchim scade pe zi ce trece din cauza costurilor tot mai mari de repornire a instalațiilor, deci este greu de crezut că se va vinde pentru suma dorită. În schimb, combinatul ar putea continua să producă la capacitate redusă, cu un număr mic de salariați.

Planul oficial: plata datoriilor prin vânzare

Vestea bună este că Oltchim a trecut pe profit operațional, iar lună de lună generează un câștig de circa 700.000 de euro, lucrând la o capacitate de 31-32% și cu patru secții pornite. Acestea implică 75% din angajați, restul fiind angrenați în „diverse activități” care nu au legătură cu producția, printre care și cositul ierbii. Profitul este generat în condițiile în care compania, fiind în insolvență, nu a mai fost obligată să achite o serie de datorii către stat și creditori.

Planul de restructurare aprobat în aprilie este aproximativ același prezentat la intrarea în insolvență. Varianta optimistă implică separarea activelor viabile de cele neperformante și vinderea Oltchimului „bun” la licitație, suma de pornire fiind de circa 307 milioane de euro, o valoarea nerealistă, consideră unii reprezentanți ai angajaților.

Astfel, principala activitate aducătoare de profit, producția de PVC, devine un vis îndepărtat în condițiile în care statul nu a făcut niciun pas pentru a prelua rafinăria Arpechim de la Petrom. Or, fără producția de PVC, activitatea combinatului ar fi redusă din start la 50% din ce era odată. Aproximativ în aceleași condiții, combinatul a fost la vânzare de circa cinci ori până acum, fără ca vreun investitor să se arate interesat.

Vânzarea pentru 300 de milioane de euro, un vis frumos

Pe măsură ce activitatea stagnează, costurile de repornire ale secțiilor combinatului cresc, iar Oltchim devine și mai neatractiv pentru investitori.

„Acum un an, când reintegrarea cu Arpechim era în discuție, costurile de repornire a instalațiilor se ridicau la circa 500 de milioane de euro, acum cred că sunt mult mai mari”, a comentat un fost reprezentant sindical. Așadar, investitorii ar dori să preia un Oltchim integrat cu Arpechim, ar trebui să se gândească la o investiție de circa un miliard de euro (300 de milioane pentru combinat și peste 500 de milioane pentru repornirea instalațiilor). Or, profitul pe care îl poate genera combinatul nu justifică această investiție.

O problemă socială

În perioada de vârf, combinatul, prin legăturile pe orizontală, oferea de lucru pentru zeci de mii de salariați. Căpușat de administratori, intrat ulterior în insolvență, Oltchim ar genera chiar și acum, deși mai are doar 2.200 de angajați, după ce 970 de posturi au fost restructurate, o problemă socială majoră în caz de faliment. Însă numărul salariaților scade „natural”. „În fiecare an pleacă 150 -160 de salariați, pe cale naturală, ieșind la pensie”, a comentat un fost lider sindical.

Angajați care cosesc iarba

Planul de reorganizare prevede o diminuare drastică a fondului de salarii începând cu septembrie, corespondentă unei scăderi cu 500 de posturi. Ani la rândul, sute de salariați ai Oltchim au fost menținuți pe statele de plată ale combinatului chiar dacă nu prestau nimic, tocmai din cauza temerilor autorităților că ar putea genera o mega-problemă socială în zonă. În perioada cât activitatea combinatului a fost oprită, aceștia au fost plătiți din fonduri publice. „Chiar și acum câteva sute de salariați nu sunt implicați în producție. Dar cosesc iarba, stivuiesc marfa și mai fac alte activități”, au comentat surse EVZ.