Criticii spun că propunerea de modificare a Constituției reprezintă un pas înainte pentru sporirea puterilor președintelui Recep Erdogan, dar el susține că schimbarea va aduce țara sa în aceeași linie politică cu sistemele din SUA și Franța.

Parlamentul de la Ankara a început dezbaterea proiectului menit să extindă puterile Președinției. Noua Constituție, care va fi supusă unui referendum până la începutul lunii aprilie, va înlocui actula Constituție care datează din 1982, după lovitura militară din Turcia.

Este vorba despre instaurarea unui sistem prezidențial.

Republică prezidențială

Opoziția susține că este vorba despre dorința președintelui actual de a deține puterea absolută. Fost premier între 2003- 2014 și, de atunci, șef al statului, a supraviețuit unei lovituri de stat în iulie 2016, trimițând de atunci după gratii zeci de mii de oameni bănuiți de legături cu clericul Fethullah Gulen.

Partidul de guvernământ, AKP, spune că acest sistem politic este absolut necesar pentru o guvernare guvernare.

Dezbaterile parlamentare asupra Constituției cu 18 articole sunt de așteptat să dureze între 13-15 zile.

Deja au fost organizate proteste, când a început dezbaterea în comisii. Iar manifestațiile din fața clădirii Legislativului s-au soldat cu violențe, polițiștii folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă contra demonstranților. „Nu vreum un sistem condus de un singur om. Vom face tot posibilul ca acest proiect să nu devină lege”, a declarat unul dintre manifestanți.

Partidul Democrat al Poporului, de opoziție, are 11 din cei 59 de deputați la închisoare. Copreședintele acestei formațiuni, Selahattin Demirtaş, aflat în arest, pentru presupuse legături cu PKK, a explicat că opoziția fiind „schilodită”, votul va fi incorect din start.

Referendum în primăvară

AKP are nevoie de cel puțin 330 din totalul de 550 de deputați, dar partidul islamo-conservator aflat la putere, AKP, şi formaţiunea dreptei naţionaliste MHP, de opoziţie, dar care susţine reforma, dispun împreună de 355 de voturi.

Constituția nouă ar crea posturi de vicepreședinți și ar aboli funcția de premier - n-ar exista formal un Cabinet, ci miniștri, pe care președintele va putea să-i numească și să-i demită. Președintele va fi ales pe 5 ani și va avea dreptul la două mandate.

Actualul mandat al lui Erdogan nu va fi luat în calcul, așa că din 2019, el ar mai putea rămâne la putere până în 2029.