Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de premier. A patra încercare pentru formarea unui Guvern

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu candidat pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare. Este a patra desemnare făcută de șeful statului în ultimele cinci luni, după Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.

Nicușor Dan a anunțat luni seară că Luca Niculescu este noul candidat desemnat pentru funcția de premier. Decizia vine după aproximativ șase ore de consultări cu partidele și formațiunile reprezentate în Parlament.

Nicușor Dan: Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu

„Bună seara. Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român. Deci este cineva care cunoaște statul român și a făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea a o sută de acte normative, cu acordul partidelor parlamentare. Și, tot legat de OCDE, cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească, cât și administrația românească să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite. Adică noi suntem într-un moment în care ne-am adaptat legislația principală și secundară, iar acum trebuie să fim în stare să o aplicăm astfel încât să facem saltul.

Alegerea a venit în urma consultărilor de azi. Am ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate, iar domnul Niculescu are libertatea să decidă, în urma discuțiilor aprofundate pe care le va avea cu partidele, formula de guvern: politic, tehnocrat. Importantă este majoritatea din Parlament.

E important, e necesar ca România să aibă un guvern, și în termen imediat, pentru că sunt instituții care au nevoie de rectificare, e nevoie de un buget pentru anul viitor, dar și în termen mediu, pentru că prelungirea incertitudinii va avea efecte asupra vieții românilor: asupra cursului de schimb al leului, am văzut evoluția din zilele astea, asupra dobânzilor la credite, asupra investițiilor care așteaptă terminarea acestei etape de incertitudine, investiții care înseamnă locuri de muncă pentru oameni.

Și am garanția că un guvern cu Luca Niculescu va păstra direcția pro-occidentală a României și, de asemenea, va respecta țintele financiare și toate angajamentele pe care România și le-a asumat”, a declarat Nicușor Dan.

Luca Niculescu: Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare

„Bună seara! Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru încrederea acordată. Accept această responsabilitate cu deplina conștiință a dificultății momentului. România traversează de multă vreme o perioadă de incertitudine politică, într-un context economic și internațional care, la rândul său, este dificil. Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare care să voteze un guvern ce va fi profund ancorat în direcția europeană și euro-atlantică a României.

Voi avea discuții cu partidele parlamentare pentru a construi această majoritate și pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist. Iar în următoarele zile voi prezenta public rezultatul acestor consultări, prioritățile guvernului și echipa cu care le vom pune în practică.

Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investițiilor și a reformelor și un stat care să funcționeze cât mai bine pentru cetățenii săi, adică pentru toți românii.

Un stat mai puternic înseamnă și un stat mai bine protejat, iar în contextul unui război la graniță avem nevoie de fermitate și de viziune pentru a apăra România. Iar protejarea unei țări înseamnă și o societate capabilă să reziste dezinformării și manipulării și aici trebuie să ne întărim anticorpii. Avem nevoie de o perioadă de stabilitate și de construcție și am încredere că o putem avea. Pentru că există un exemplu recent, pe care l-a citat și domnul președinte, care arată că atunci când dorim ceva cu adevărat, ei bine, putem reuși.

„Este momentul să construim”

În ultimii patru ani, partide politice, instituții din administrația centrală și cea locală au lucrat împreună pentru acest obiectiv comun: aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cel mai important proiect după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Iar astăzi România este practic prima dintre cele opt țări candidate care a încheiat evaluările tehnice ale procesului de aderare la această organizație, care este clubul democrațiilor dezvoltate ale lumii. Acest lucru a fost posibil pentru că, într-un moment important, oameni cu opinii și apartenențe politice diferite au reușit să treacă dincolo de diferențele dintre ei și să privească spre ceva mai mare, spre interesul României. Există această vorbă potrivit căreia sunt prea mulți oameni care construiesc ziduri și prea puțini care construiesc punți. Iar acesta este unul dintre momentele în care România are nevoie de punți, să punem pentru o vreme ceea ce ne unește înaintea lucrurilor care ne despart. Vă mulțumesc încă o dată pentru încredere, domnule președinte. Este momentul să construim.”

Luca Niculescu, a patra variantă aleasă de Nicușor Dan

Desemnarea lui Luca Niculescu este a patra făcută de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului Ilie Bolojan.

Criza politică a început după ce Cabinetul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură. De atunci, președintele a încercat în mai multe rânduri să găsească o formulă de guvernare care să poată obține majoritatea necesară în Parlament.

Prima alegere a fost Eugen Tomac, desemnat pentru funcția de prim-ministru pe 4 iunie. Nicușor Dan explica atunci că a optat pentru un premier independent de partidele parlamentare, care să poată negocia sprijinul necesar pentru formarea Guvernului. Tomac nu a mai ajuns însă cu echipa sa în Parlament. El și-a depus mandatul de premier desemnat după ce nu a reușit să strângă o majoritate parlamentară care să susțină viitorul Cabinet.

Adrian Veștea, a doua desemnare. Guvernul nu a trecut de Parlament

După retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat, pe 14 iunie, pe liberalul Adrian Veștea pentru funcția de premier. Președintele spunea ulterior că Veștea fusese varianta pe care o considera cu cele mai mari șanse să formeze o majoritate.

Guvernul propus de Adrian Veștea a ajuns la vot pe 22 iunie, dar nu a reușit să obțină susținerea necesară.

Cabinetul Veștea a primit 189 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, din 212 voturi exprimate. Pentru învestirea unui Guvern este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor.

Respingerea Cabinetului Veștea a trimis partidele din nou la negocieri și a prelungit blocajul politic.

Guvernul României / sursa foto: dreamstime.com

Siegfried Mureșan, a treia încercare

După noi săptămâni de negocieri, Nicușor Dan l-a desemnat, pe 17 septembrie, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Președintele explica atunci că a optat pentru candidatul care obținuse cele mai multe voturi din partea partidelor participante la consultările de la Palatul Cotroceni.

Nici Guvernul Mureșan nu a trecut însă de Parlament.

La votul din 30 septembrie, Cabinetul propus de acesta a primit 182 de voturi „pentru” și 15 voturi „împotrivă”. Erau necesare minimum 233 de voturi pentru învestire. PSD a fost prezent în Parlament, dar nu a participat la vot, iar parlamentarii AUR nu au fost prezenți în sală.

Eșecul celei de-a treia formule a dus la convocarea unei noi runde de consultări și la desemnarea făcută luni de Nicușor Dan.

Ce au cerut partidele la consultările din 5 octombrie

Înainte de anunțarea noului premier desemnat, Nicușor Dan a discutat luni cu reprezentanții partidelor și formațiunilor parlamentare.

PSD a mers la Cotroceni cu Sorin Grindeanu drept propunere pentru funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat și-a exprimat disponibilitatea de a conduce viitorul Guvern. O altă propunere oficială a venit din partea grupului Uniți pentru România, care l-a susținut pe fostul premier Victor Ponta.

PNL nu a prezentat o propunere fermă de premier, însă a transmis că nu vor susține un Guvern PSD și că vor analiza desemnarea făcută de președinte și posibilitatea de a contribui la depășirea blocajului.

USR și AUR au continuat să susțină varianta alegerilor anticipate. UDMR a transmis că este puțin probabil să intre în viitorul Executiv, dar că ar putea susține din Parlament o formulă guvernamentală construită în jurul PSD, cu participarea sau sprijinul PNL.

În discuțiile politice din ultimele zile au fost vehiculate și variante de premier independent, printre numele luate în calcul fiind Luca Niculescu, Alexandru Nazare, Eugen Tomac, Leonardo Badea, Radu Burnete și Marius Bostan.

Ce urmează după desemnarea lui

După desemnarea făcută de președinte trebuie să înceapă negocierile pentru alcătuirea echipei guvernamentale și pentru obținerea sprijinului necesar în Parlament.

Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și întregii liste a Guvernului.

Pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi.

Noua desemnare vine după aproape cinci luni de criză politică și trei încercări anterioare ale președintelui Nicușor Dan de a instala un Guvern cu susținere suficientă în Parlament.