Președintele brazilian Jair Bolsonaro începe să priceapă că a făcut o afacere proastă când a intrat în războiul economic al Statelor Unite împotriva Chinei.
A mizat pe un tratat comercial cu Donald Trump. A eşuat. În cel mai bun scenariu, va ajunge la jumătatea mandatului cu un acord de achiziţie de material de război din SUA și privind „facilități” de viză pentru oamenii de afaceri.
El şi-a imaginat o „reinventare a Braziliei” la umbra lui Donald Trump, în definiția burlescă și ineptă a ministrului relaţiilor externe, Ernesto Araújo, și a ostilizat Partidul Democrat, care controlează Camera.
Replica a venit într-un document public: „Ne opunem ferm oricărui tip de acord comercial cu guvernul Bolsonaro”. Fraza oferă dimensiunea dificultăților unei eventuale administraţii Joe Biden.
Amatorismul diplomatic este scump. Bolsonaro a contribuit la răspândirea ideilor ostile la adresa chinezilor, cum ar fi „comunavirusul”. El a crezut în ficțiunea „noii ordini” la marginea Chinei, puterea emergentă.
Dar în toiul războiului lui Trump împotriva „armatei tehnologice 5G” a Huawei, el i-a cerut liderului Xi Jinping ajutorul pentru a face posibilă o licitație de petrol.
În tăcere, Beijingul a schimbat tactica. Un an mai târziu, şahul lui Xi: Brazilia nu a fost niciodată atât de dependentă de China. În perioada ianuarie-august, achizițiile chineze de pe piața naţională au crescut cu 14%. Exporturile totale către SUA au scăzut cu 32%.
Astăzi, Beijingul este destinația a 40% din exporturile agroindustriale. Este cel mai important client și, de asemenea, cumpărătorul aproape exclusiv (72%) de soia.
Achizițiile de alimente depășesc deja cu 5 miliarde de dolari suma importurilor făcute de SUA, America Latină, Europa, Africa și Orientul Mijlociu.
Compania comercială de stat chineză Cofco se așteaptă la o creştere a importurilor cu 5% pe an în următorul deceniu.
Bolsonaro a rămas prizonier pe frontul războiului SUA-China. Acesta va trebui să decidă dacă acceptă tehnologia 5G a Huawei.
Este o opţiune politică cu urmări, ca în problemele de mediu din acordul Mercosur-Uniunea Europeană.
Începe să descopere cât de mult lipseşte diplomația profesionistă în gestionarea politicii externe. (Articol de José Casado, editorialist O Globo)
Sursa: Rador. Traducerea: Iulia Baran