Noul președintele al Republicii Moldova, Maia Sandu, nu-și poate exercita oficial atribuțiile atâta timp cât Curtea Constituțională nu validează rezultatele alegerilor prezidențiale date publicității de Comisia Electorală Centrală (CEC) republicană. Legea prevede pentru acest lucru o perioadă de zece zile. Imediat ce Curtea Consituțională recunoaște rezultatele alegerilor, poate fi stabilită data învestirii în funcție a noului președinte ales al Republicii Moldova.

Reamintim faptul că candidatul din partea partidului pro-european PAS (Acțiune și Solidaritate), Maia Sandu, a învins în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, desfășurat în data de 15 noiembrie. În favoarea lui Sandu au votat 57,75% dintre alegători, iar pentru Igor Dodon 42,28%.

Mai Sandu consideră că va reuși să dizolve parlamentul în viitorul apropiat. Ea a declarat pentru “Evropeyskaya pravda” (Adevărul european): “Oamenii trebuie să primească dreptul de a alege noul parlament, pentru că cel actual a avut un comportament nedemn. Avem deputați care au schimbat partidul deja de trei ori, deși parlamentul numai ce a fost ales anul trecut. Acesta este un semn al corupției politice”. Totodată, după cum a declarat Sandu, “trebuie respectată Constituția care acordă două argumente pentru dizolvarea parlamentului: incapacitatea de a adopta legi timp de trei luni și incapacitatea de a aproba un nou guvern timp de 45 de zile”. “Am convingerea că în viitorul apropiat aceste norme îmi vor da posibilitatea de a dizolva parlamentul, iar în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri”, a subliniat președintele moldovean nou ales.

Putem presupune că Sandu va încerca mai întâi să facă astfel încât propunerea sa să fie aleasă în funcția de prim-ministru. Potrivit legii, tocmai președintele este cel care-l propune parlamentului pe șeful guvernului. Dacă deputații nu vor susține de trei ori candidatura propusă de șeful statului, parlamentul este dizolvat. O astfel de metodă de lansare a procedurii alegerilor parlamentare anticipate a fost testată deja în Republica Moldova. În mai 2009, după două tentative nereușite de alegere a președintelui țării (în intervalul 2000-2016, în Republica Moldova președintele a fost ales în parlament), parlamentul a fost dizolvat și au avut loc alegeri anticipate în Adunarea Legislativă, în urma cărora puterea a fost schimbată – comuniștii au cedat puterea, care a fost preluată de partidele pro-europene.

În 2016, țara a luat-o din nou spre stânga: președinte a devenit liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, iar în 2019 socialiștii au obținut majoritatea în parlament. Acum Republica Moldova trece printr-un alt viraj spre dreapta. Pentru ca președintele din partea partidului de dreapta să-și poată realiza programul, el trebuie să facă astfel încât și parlamentul să fie de dreapta, ceea ce înseamnă că toate partidele de dreapta vor susține inițiativa lui Sandu privind organizarea anul viitor de alegeri parlamentare anticipate.

Și Igor Dodon se pronunță pentru dizolvarea actualului parlament, însă este de părere că, dată fiind pandemia de COVID-19, alegerile trebuie organizate în toamnă (anului următor – n. trad.). Înainte Dodon fusese de părere că, cu cât mai devreme se va petrece acest lucru, cu atât mai bine; el chiar a propus cumularea alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare. “Nu mi-am schimbat poziția și consider că acest parlament nu corespunde rezultatelor alegerilor din 2019 și are nevoie să fie curățat. Este mai bine ca alegerile anticipate să se desfășoare în a doua jumătate a anului următor, deoarece trebuie să învingem pandemia: ieri a fost înregistrat un nou maxim zilnic, iar o altă campanie electorală pe acest fundal nu este de dorit”, consideră Dodon. El a subliniat faptul că din cei 101 de deputați din actualul organ legislativ ales pe vremea regimului oligarhului Vladimir Plahotniuc, care a fugit din țară, “aproape 40–45 dintre ei nu vor face parte din noul parlament”.

“Dacă e să analizăm rezultatele alegerilor prezidențiale, au legitimitate doar două partide – socialiștii noștri și Partidul ‘Acțiune și solidaritate’ (PAS) al Maiei Sandu. Votul alegătorilor a arătat că celelalte partide parlamentare – să nu se supere liderii lor – au eșuat”, a spus Dodon. El consideră puțin probabil ca în actualul parlament să se constituie o nouă coaliție de guvernare. “Teoretic, aceasta trebuie să fie ori o coaliție largă, ori una bilaterală – socialiștii și partidul lui Sandu. Din punctul de vedere al intereselor țării, al conjuncturii politice externe, o atare coaliție ar fi ideală. Însă cei de dreapta nu sunt pregătiți pentru o astfel de colaborare, ei doresc să organizeze rapid alegeri anticipate și să-și consolideze rândurile și numai după asta să înceapă negocierile privind coaliția”, a remarcat Dodon.

Componența parlamentului în exercițiu este următoarea: socialiștii au 37 de locuri în parlament, partidul lui Sandu -15 locuri, Partidul Democrat – 13 locuri, celelalte partide controlează grupurile de deputați desprinse din acesta, Partidul “Platforma DA”, Partidul “Șor”.

Liderul partidului de dreapta “Platforma DA”, Andrei Năstase, a declarat că formațiunea pe care o conduce este pregătită pentru alegeri parlamentare anticipate. “Le dorim, pentru că ceea ce reprezintă astăzi parlamentul nu reprezintă libera exprimare a voinței cetățenilor”, a explicat Năstase.

Politologul Alexei Tulbure a declarat pentru Europa Liberă: “Acești oameni aflați acum la putere trebuie să înțeleagă că alegătorii doresc o schimbare. De aceea, chiar dacă ei vor rămâne pentru o vreme, vor vota, probabil, pentru buget, vor vota pentru unele lucruri importante și de principiu, iar după aceasta eu nu exclud ca domnul Chicu (prim-ministrul Republicii Moldova – n. “Nezavisimaia gazeta”) să demisioneze”.

“În acest moment văd o majoritate (parlamentară – n. “Nezavisimaia gazeta”) care îl poate demite și cred că el are destulă experiență și nu va aștepta acest lucru. El va demisiona singur și va contribui la inițierea procedurii de dizolvare a parlamentului”, a menționat Tulbure. “Avem nevoie de un alt guvern, avem nevoie de o altă majoritate parlamentară și avem nevoie de un parlament legitim și de un guvern în legătură cu care să nu existe întrebări dacă într-adevăr parlamentul reflectă voința poporului”, a adăugat expertul.

Totuși Igor Dodon consideră că se va reuși ca guvernul lui Ion Chicu să fie păstrat. “Avem cel puțin 40 de deputați care nu doresc alegeri anticipate. Formula dizolvării acestui parlament aparține Partidului Socialiștilor. Vom decide când și cum. Guvernul lui Chicu nu va demisiona. Nu se ia în calcul nici posibilitatea ca cineva, sub presiune, să scrie cererea de demisie. Am auzit despre ideea unei moțiuni de cenzură. Dacă veți recurge la alegeri anticipate, veți dispărea de pe arena politică. Noi vom merge fără probleme, dar ce veți face dumneavoastră?”, s-a adresat Dodon partidelor de dreapta în cadrul emisiunii sale săptămânale. Politicienii moldoveni au început lupta pentru parlament. Mai degrabă anul viitor va arăta cum va fi noul parlament.

(Rador)