În zorii zilei de 27 septembrie subunitățile Forțelor Armate ale Azerbaidjanului au început, folosind aviația și tehnica blindată, un atac masiv asupra pozițiilor Armatei de apărare a republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah (NKR). Capitala NKR, Stepanakert, și alte localități au fost supuse tirurilor de rachete și artilerie. În rândul populației pașnice se înregistrează victime.

Partea armeană a răspuns, la rândul ei, cu atacuri. În Azerbaidjan și Armenia s-a declarat stare de război și a fost anunțată mobilizarea. Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, a admis recunoașterea independenței Karabahului.

Baku a acuzat partea armeană de noul război, declarând că de la provocările din ultimele zile pe linia frontului, NKR a trecut în noaptea de 27 septembrie la efectuarea de tiruri asupra localităților azere, provocând pagube infrastructurii civile. Din acest motiv forțele azere ar fi fost, chipurile, obligate să înceapă ofensiva.

Situația pe linia frontului din NKR și de-a lungul aproape întregii frontiere armeano-azere s-a înrăutățit pe parcursul a mai multe zile. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat într-un interviu acordat posturilor de televiziune locale că procesul de negocieri cu Armenia este inutil.

„Azerbaidjanul a informat în repetate rânduri opinia publică mondială că Armenia se pregătește pentru un nou act de agresiune și pentru un război împotriva Azerbaidjanului. Întreaga vină pentru situația actuală și procesele ulterioare îi revine conducerii politico-militare a Armeniei”, se arată într-o declarație a consilierului președintelui Azerbaidjanului, Hikmet Gadjiev, dată publicității ieri.

Versiunea autorităților de la Baku este susținută de Turcia aliată, care i-a cerut Armeniei să înceteze „agresiunea împotriva Azerbaidjanului”. Declarații mai echilibrate au venit din alte centre politice – este vorba de Moscova, Washington, Bruxelles -, care au cerut părților să înceteze imediat focul și să înceapă negocierile.

Premierul armean l-a sunat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin. Liderul rus a încercat să-și convingă interlocutorul că trebuie oprite acțiunile militare și ajuns la o înțelegere. Ministerul de Externe al Federației Ruse adresase anterior părților un apel similar.

Reprezentantul special pentru Asia Centrală și Caucaz al secretarul general al NATO, James Appaturay, a dat publicității o declarație în care se spune: „NATO este profund îngrijorată de informațiile privind desfășurarea de acțiuni militare de anvergură de-a lungul liniei de contact în zona conflictului din Nagorno-Karabah. Părțile trebuie să înceteze imediat acțiunile de luptă care au dus deja la înregistrarea de victime în rândul populației civile”.

Cu toate acestea adversarii nu sunt încă pregătiți pentru convorbiri. Ca răspuns la declarațiile oficialilor de la Baku, Stepanakertul și Erevanul au menționat că, date fiind tehnologiile moderne, nu este greu de stabilit cine anume și când a început lupta, iar acuzațiile că armenii au fost agresivi pot servi conducerii azere doar pentru a-și convinge concetățenii.

Partea armeană este de părere că un nou război este parțial consecința faptului că nici războiul de patru zile din aprilie 2016, nici ciocnirile petrecute în luna iulie în zona frontierei armeano-azere nu au fost evaluate adecvat de comunitatea mondială care, prin declarații evazive, încerca să împartă în mod egal responsabilitatea între părțile beligerante.

Adresându-se cetățenilor Armeniei, Nagorno-Karabahului și diasporei armene, Nikol Pașinian a menționat faptul că Forțele Armate ale Azerbaidjanul au efectuat un atac masiv asupra Nagorno-Karabahului și a admis recunoașterea independenței republicii. Parlamentul armean s-a întrunit ieri ca să discute situația creată.

Anunțând mobilizarea, autoritățile de la Stepanakert au făcut o declarație în care au acuzat Azerbaidjanul că declanșează un nou război și au dat asigurări că situația se află sub controlul personal al președintelui NKR, Araik Arutiunian.

„Pentru situația care poate genera o catastrofă umanitară va răspunde personal președintele Azerbaidjanului”, a declarat Arutiunian. Forțele Armate ale NKR au anunțat 16 militari morți și peste 100 de răniți.

Spre deosebire de războiul de patru zile, forțele armene s-au dovedit gata de atac. Ministerul Apărării al Armeniei a dat publicității imagini în care tehnica de luptă a inamicului este distrusă. În aceste imagini se vede clar cum este aruncat în aer mai întâi un tanc, apoi un alt tanc al fotelor armate azere. În același timp, tehnica ce însoțește infanteria continuă să se deplaseze în coloană. Un pic mai târziu pe internet a apărut o fotografie în care este distrus și un vehicul IMR-2.

Ieri s-au desfășurat lupte pe întreaga linie de contact a părților din Nagorno-Karabah. Totodată, potrivit publicației „Nezavisimaia gazeta”, forțele azere au dat principala lovitură în zona orașelor Fizuli, Jabrail și Agdam. Ministerul azer al Apărării a raportat distrugerea a 12 unități de complexe de rachetă sol-aer OSA, aparținând subunităților de apărare anti-aeriană ale Armeniei și pierderea unui elicopter de luptă, dar a menționat că „echipajul este în viață”.

Dronele militare azere chipurile ar fi distrus complexele de rachetă sol-aer S-300 situate în Karabah, informează site-ul ordu.az. Ministerul Apărării al NKR vorbește despre distrugerea a două elicoptere inamice, a 14 drone și mai multe unități de vehicule blindate.

„Informația dată publicității de partea armeană despre trei tancuri, două elicoptere și trei drone ale armatei azere aruncate în aer este o minciună și dezinformare”, arată oficialitățile de la Baku.

Ministerul azer al Apărării a comunicat faptul că, la rândul lor, Forțele Armate ale Armeniei au bombardat localitățile aflate pe linia de contact din Karabah, folosind aruncătoare de mine și armament de calibru mare. Procuratura Generală a țării anunță înregistrarea a 19 victime în rândul populației civile.

„Armenia a efectuat provocări de anvergură, trăgând intens asupra pozițiilor armatei azere de-a lungul întregii linii a frontului și asupra localităților noastre situate în apropierea frontului, folosind armament de mare calibru, aruncătoare de mine și instalații de artilerie de diferite calibre. În urma tirurilor intense desfășurate de inamic asupra satului Gapanla din raionul Terter, a satelor Cîragla și Ort Gervend din raionul Agdam, a satelor Alhanla și Shukiurbei din raionul Fizuli și a satelor Ghoghug Marjanlî din raionul Jebrail, în rândul populației civile se înregistrează morți și răniți. Obiectele infrastructurii civile au fost grav avariate”, a comunicat surse din cadrul departamentului militar.

Vadim Koziulin, profesor în cadrul Academiei de științe militare, este de părere că conflictul este consecința confruntării din vară dintre părți de-a lungul satelor Movses din regiunea Tavuș din Armenia și Agdam din raionul Tovuz din Azerbaidjan, situate la frontiera de stat armeano-azeră. Atunci părțile au tras una asupra celeilalte folosind armament de artilerie. După această ciocnire ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a efectuat o vizită la Baku. Formal, vizita a fost consacrată startului jocurilor internaționale comune ale armatei intitulate „Cupa mării”, însă de fapt avea legătură cu soluționarea conflictului militar. Se putea aprecia acest lucru avându-se în vedere cel puțin formatul închis de comunicare al dialogului dintre Șoigu și Aliev și șeful departamentului militar azer, Zakir Gasanov. La întâlnire a fost invitat șeful Statului-Major General al armatei azere, Najmeddin Sadîkov, a cărui prezență a ieșit din cadrul protocolului.

Întâlnirea a fost precedată de o serie de evenimente care au demonstrat gravitatea situației. În ajunul acțiunilor active de luptă Moscova a efectuat un control inopinat al capacității de luptă a Districtul militar de Sud. În zona de responsabilitate a acestuia se găsește baza militară Gyumri din Armenia.

În paralel, Azerbaidjanul și Turcia au efectuat exerciții comune. Conform scenariului, militarii turci trebuiau să neutralizeze contingentul militar rus din Armenia, iar azerii trebuiau să înceapă în acest timp ofensiva asupra Nagorno-Karabahului.

Viktor Murahovski, redactor la revista „Arsenalul patriei” a opinat, pentru „Nezavisimaia gazeta”, că actualul conflict nu va avea consecințe grave. Dimpotrivă, analistul militar Leonid Nersisian consideră că acțiunile de luptă sunt fără precedent ca amploare și depășesc ca intensitate nu numai evenimentele din 2016, ci și războiul din 1992-1994.

„În mai puțin de 24 de ore de lupte, numai de partea azeră s-au pierdut șase tancuri T-72, trei vehicule de luptă ale infanteriei BMP-2, un tanc IRM-3 și cel puțin un elicopter (partea armeană declară trei mașini doborâte). Toate acestea au fost filmate în diferite materiale video”, a arătat expertul citat.

„Pentru prima dată după semnarea armistițiului din 1994 Azerbaidjanul lovește asupra unor obiective civile. Totodată, declarațiile părții azere referitoare la înaintarea și capturarea a patru–șase localități din fostul raion Jebrail din Republica Socialistă Sovietică Azeră nu pot fi deocamdată demonstrate. Forțele părților beligerante nu se deosebesc foarte mult. Forțele Armate ale Armeniei și Armata de apărare a NKR au nu mai puțin de 400 de tancuri, iar Forțele armate ale Azerbaidjanului au aproximativ 500 de tancuri (din care o sută sunt tancurile moderne T-90С, pe care Armenia nu le are în dotare). Un avantaj atât de mic este practic imposibil de folosit în ofensivă în teatrul de acțiuni militare limitat, situat în principal la mare altitudine”, susține analistul militar Leonid Nersisian.

Erevanul nu a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB). După cum a declarat, pentru publicația rusă citată, secretarul de presă al amintitei organizații, Vladimir Zainetdinov, „până în acest moment la secretariatul ODKB nu au fost primite apeluri din partea Armeniei. Noi întotdeauna am pledat și pledăm pentru soluționarea pașnică a conflictului. Procesul de negocieri al copreședinților Grupului OSCE de la Minsk este considerat a fi un mecanism recunoscut la nivel internațional pentru soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah”, a arătat Zainetdinov.