Grijulie să nu „stigmatizeze” orașul Wuhan, epicentrul noii chinezării virale, nici poporul chinez, Organizația Mondială a Sănătății caută cu prudență un nume pentru noul coronavirus
Denumirea provizorie a agenției specializată a ONU pentru ceea ce a definit ca fiind responsabil de urgență sanitară internațională este „2019-nCoV”. Această denumite cu iz de limbaj codat combină anul identificării coronavirusului cu „nCoV”, „noul coronavirus”, familia de viruși de care aparține flagelul care a plecat din China.
Evident că virusul a plecat din China. Numai că noua chinezărie nu trebuie să „stigmatizeze” marele popor chinez. „Am gîndit că este foarte important să-i găsim un nume provizoriu pentru ca nici un loc, nici o zonă să nu fie asociate cu numele său”, a subliniat, citată de AFP, Maria Van Kerkhove, care conduce unitatea de maladii emergente a OMS la Geneva.
„Sunt sigură că ați văzut numeroase informații în presă care se referă la noul coronavirus în legătură cu Wuhan sau cu China, de aceea am vrut să ne asigurăm că nu trebuie să fie vorba de stigmatizare”, a adăugat ea.
Cu alte cuvinte, o fi plecat el, virusul, din Wuhan dar numele epicentrului pacostei „made in China” nu trebuie rostit. După cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, numele Cernobîl a fost, probabil, cel mai vehiculat în anul 1986. La fel și în cazul accidentului nuclear de la centrala din Fukushima, Japonia.
Acum, în cazul Chinei sau al orașului Wuhan, potrivit OMS, opinia publică trebuie să se uite în altă parte. Eventual spre Lună.
Deși, ca și în cazul Cernobîl, era clar pentru toată lumea, având în vedere suficiente precedente ale secretomaniei Beijing-ului, că Partidul Comunist Chinez va încerca să minimalizeze gravitatea epidemiei.
Mergând până acolo încât a negat decesul doctorului Li Wenliang, cel care a lansat alerta cu privire la noul coronavirus, în timp ce partidul îl acuza că răspândește informații false și panică și încerca să-i pună căluș.
Dar Occidentul merge în continuare ca pe ouă cu cea mai mare și profitabilă piață din lume.
La fel și OMS, care, suspect de tardiv, a scremut în final o „urgență de sănătate publică la nivel internațional”, cu toate presiunile Chinei să nu o facă. Dubiile OMS cu privire la caracterul internațional al epidemiei au fost cu atât mai de neînțeles cu cât însuși directorul organizației, Tedros Ghebreyesus, a fost în China. A văzut ce se petrece acolo. De ce a întârziat o decizie care, în mod evident, se impunea?
Acum, OMS dezbate o nouă tichie de mărgăritar: orice denumire precisă a coronavirusului „comportă riscuri”
Conform recomandărilor ce datează din 2015, OMS preconizează să evite orice nume al locurilor unde au fost identificate maladii precum Zika sau Ebola. Pentru că aceste locuri vor deveni „inevitabil” asociate cu o epidemie, în „memoria colectivă”.
Sylvie Briand, directorul departamentului OMS pentru pregătirea globală pentru riscuri infecțioase, a estimat recent că utilizarea unei denumiri geografice ar constitui „o povară inutilă”.
Denumiri mai generale, precum „gripa spaniolă” sunt și ele de evitat pentru că și ele pot „stigmatiza” regiuni sau grupuri întregi de populații.
„Trebuie să ne asigurăm că nu există nicio stigmatizare asociată bolii, iar referirea la oameni pe bază etnică este complet inutilă și inacceptabilă”, a declarat directorul OMS al programelor de urgență Michael Ryan.
De asemenea, organizația subliniază că utilizarea de referințe la animale poate provoca confuzie, ca în cazul H1N1, denumită în mod obișnuit „gripa porcină”.
Numele a avut repercusiuni pentru un întreg sector economic, chiar dacă transmisia a fost în principal umană.
H1N1 a fost numit uneori și „gripa mexicană”, ceea ce „nu a fost foarte plăcut pentru poporul mexican”, subliniază doamna Briand.
Dar OMS merge și mai departe cu aflarea în treabă corectă politic. Numele persoanelor, cel mai adesea cel al unui om de știință care a descoperit boala, sunt de asemenea interzise, precum și termenii care pot provoca „frică nejustificată”, cum ar fi „necunoscut” sau „letal”.
„Am văzut că numele anumitor boli provoacă reacții negative împotriva comunităților etnice sau religioase, generează obstacole nejustificate pentru circulație sau comerț sau duc la masacrul inutil al animalelor de fermă”, indică OMS în recomandările sale .
În schimb, organizația recomandă nume „descriptive, care sunt scurte și ușor de pronunțat”. „Încercăm cu adevărat să fim cât mai neutri”, a spus Sylvie Briand.
O decizie finală în ce privește denumirea noului coronavirus este așteptată în aceste zile și revine OMS și experților Comitetului internațional pentru taxonomia virușilor, responsabili de clasificarea acestora.
Înainte de echilibristica OMS, în numele corectitudinii politice a fost invocat „rasismul” celor care au arătat China la originea coronavirusului.
Nu este clar cum ar putea contribui corectitudinea politică la prevenirea, combaterea sau îngrădirea viitoarelor epidemii. Împachetând în „political correctness” originea, cauzele și direcția de unde vor veni?