“#Colectiv: victime disperate, stat neputincios”. Acesta este titlul dat unui articol care demască situaţia reală în cazul #Colectiv, după mai bine de două luni și jumătate de la tragedia care a îndoliat România.

Pe pressone.ro, voluntarii care s-au oferit să ajute oamenii afectaţi de cazul Colectiv, au scos la iveală faptul că Ministerul Sănătății nu are încă o echipă care să gestioneze relația cu supraviețuitorii și nevoile acestora. Voluntarii au solicitat de mai multe ori înființarea unui grup operativ, dar oficialii din minister nu au avut răspunsuri nici la întâlnirea recentă de la Palatul Victoria.

Pavel Popescu, unul dintre voluntarii care au participat la întâlnire şi care a convins clinici din Norvegia și Finlanda să primească răniți din Colectiv, a oferit detalii despre conţinutul discuţiilor de la Guvern: “Până la revenirea noastră în țară, măsurile au fost aproape inexistente, în afara acelui hotline, nefuncțional în cea mai mare parte a timpului. Nu pot să numesc o măsură concretă a Ministerului.”

Grupul de voluntari din țară și străinătate, autodenumit Comandamentul Colectiv, a fost primit de șeful Cancelariei premierului - Dragoș Tudorache și de ministrul Sănătății - Patriciu Achimaș-Cadariu. Încă de la jumătatea lunii decembrie s-a cerut constituirea unui grup operativ format din reprezentanți de la ministerele Sănătății, al Muncii și de Interne, care “să acționeze și să poată verifica cu deadline-uri ce se întâmplă cu acești oameni și cu măsurile integrate de sprijin”.

În scrisoarea transmisă premierului Dacian Cioloș și ministrului Sănătății pe 14 decembrie 2015, voluntarii atrăgeau atenția asupra disfuncționalităților din sistem. “Ne aflăm în etapa în care toți pacienții Colectiv, fie că se află în țară sau în străinătate, au nevoie de răspuns unitar în ceea ce privește continuarea îngrijirilor medicale, și în special faza de recuperare post-externare”, se spunea în document. Premierul Cioloș declara atunci că va sprijini inițiativele voluntarilor. Din păcate, Ministerul Sănătății n-a făcut decât să înființeze o linie telefonică unică pentru victime, dar care redirecționează solicitările. “Apelând acest număr, am aflat că cei de acolo nu acționează efectiv, ci se ocupă cu redirecționarea cazurilor: pentru decontarea costurilor de spitalizare și a tratamentelor post-spitalizare în țară, către Crucea Roșie; pentru decontarea costurilor de spitalizare și a tratamentelor post-spitalizare în străinătate, către Fundația Mereu Aproape; pentru nevoi sociale și suport psihologic, către Fundația Estuar", a spus Victor Gabriel Dobre, fost angajat al clubului Colectiv și victimă a incendiului din 30 octombrie.

La insistențele voluntarilor, s-a ajuns la Mihaela Tănase, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care ar face parte din grupul operativ. “Întâlniri există de mult timp, grupurile operative există, atât doar că n-am bătut toba asupra lor. Toate solicitările primite la numărul unic sunt direcționate către cei care pot oferi ajutor. Ele sunt centralizate și se analizează feedback-ul. Fiecare pacient are o fișă completată permanent cu ce se întâmplă în perioada de recuperare", a spus aceasta.

Cu toate acestea, oficialii sunt contraziși de românii din străinătate. “Vreau să vă asigur că acel grup nu există. Dacă ar exista, ar fi public, căci acesta este rostul lui. Ar mai exista o adresă de e-mail și o echipă. De o lună și ceva ne rugăm de ei să ne ofere măcar 4-5 nume pentru acest grup, iar ei ne întreabă pe noi dacă putem să le trimitem, din grupul nostru de voluntari, câteva persoane care să se ocupe. Este scandalos și absurd să nu se găsească în tot acel minister câțiva funcționari cu abilități de management, și să ne ceară tot nouă sprijinul, care locuim la mii de kilometri distanță și care am lucrat benevol câte 4-5 ore pe zi, în ultimele luni. Pentru victime există milioane de euro disponibili, dar pur și simplu nu are cine să gestioneze banii", spune Pavel Popescu, care a venit din Norvegia pentru întâlnirea de vineri, 15 ianuarie.

Unii supraviețuitori s-au gândit la sinucidere:

“Nu cerem decât o echipă de 4-5 oameni reuniți într-o cameră, care să trimită pacienții la evaluare. Această evaluare trebuie făcută de un grup constant de medici, care să-i spună pacientului ce are de făcut și să completeze formularul cu starea de sănătate, apoi să îi dea o carte de vizită unde să se adreseze pentru kinetoterapie, consiliere psihologică sau ce are nevoie. Unii pacienți sunt așa de descurajați de ceea ce urmează în viața lor, că s-au gândit și la sinucidere. Nu au nicio informație, nu știu ce trebuie să facă, unde să ceară ajutor", a declarat Pavel Popescu.

Un alt voluntar, prezent la întâlnirea de săptămâna trecută, Ramona Strugariu (n.r. - stabilită la Bruxelles), a spus că Ministerul Sănătății face un apel către pacienți să-și trimită informațiile și adresele de e-mail, pentru a putea fi coordonați de un grup special constituit. “Am avut o discuție pe ce s-a făcut și ce trebuie făcut în continuare. În legătură cu acel hotline pe care l-a stabilit Ministerul Sănătății, am concluzionat că nu funcționează eficient și că pacienții sunt direcționați către fundații, ceea ce nu e tocmai firesc. Ar trebui să fie gestionați către un grup operativ cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății, care să fie în legătură cu Cabinetul primului ministru”, a declarat Ramona Strugariu.

Ministerul Sănătății nu are bază de date completă cu supraviețuitorii

Voluntarii #Colectiv reclamă că Ministerul Sănătății nu are nici măcar o bază de date completă cu supraviețuitorii. “Au avut de făcut o echipă operativă pentru managementul acestor pacienți, dar ei nu au nici măcar o bază de date cu victimele. Ei susțin că o au, dar ne-o cer nouă”, a explicat Pavel Popescu.

Secretarul de stat, Dorel Săndescu, a avut alt punct de vedere şi a susținut că Ministerul Sănătăţii deține baze de date și raportări inclusiv de la Ministerul de Externe, dar că i-a rugat pe pacienți să mai completeze un formular, cu informații suplimentare. “Am avut o întâlnire cu 30-40 de răniți. Sunt necesare aceste întâlniri și o comunicare bună. I-am anunțat, cu această ocazie, că am început distribuția a 400 de kituri medicale în spitale și că am mai adus în echipă doi medici, pentru a răspunde adecvat solicitărilor la numărul unic”, a declarat Săndescu, referindu-se la o întâlnire informală desfășurată joi, 14 ianuarie, relatată pe Facebook de Eugen Iancu - tatăl lui Alexandru Iancu, un tânăr care a murit în urma incendiului.

“Zilele astea ne-am întâlnit mai mulți supraviețuitori sau rude ale celor decedați în Colectiv. Încercăm să aflăm, să ne vindecăm, să mergem mai departe. Aseară, surpriză. Musafiri neașteptați. A venit domnul secretar de stat Dorel Săndesc, însoțit de reprezentanți ai fundațiilor care au strâns bani ‘Pentru Victimele Colectiv’. Bineînțeles că scopul întâlnirii noastre a fost denaturat, dar am considerat că poate cineva s-a trezit într-un târziu. Doar că discuția a început sau a continuat cu același discurs care ne indică câte eforturi fac conducătorii noștri și cum toate victimele VOR primi tot ajutorul posibil.

Când, cum? Cât de curând, bineînțeles.

Ca o concluzie, cu banii strânși de două luni de diverse fundații, Ministerul Sănătății va cumpăra tot ce este necesar. Adică banii care trebuiau să fie la victime de două luni sunt dați Ministerului Sănătății care va face ceva, spre binele răniților.

Când? Curând.

Într-un singur minut, ni se spune că ministerul va face o bază de date cu toate victimele (pentru că nu o au), răspunsul meu și al Alexandrei Dică este imediat - 'vă dăm noi baza de date', iar porumbelul îi scapă tot imediat domnului Săndesc: 'nu, nu este nevoie, o avem'. Deci? Normal că aveți toate datele, domnilor, doar că nu le folosiți”, a fost dezvăluirea incredibilă făcută de Eugen Iancu.

În urma întâlnirii din 15 ianuarie, voluntarii au anunțat că Guvernul va modifica Ordonanța de Urgență care acordă ajutor financiar victimelor spitalizate în străinătate; va fi inclusă în schema de ajutor și perioada de tratament ambulatoriu, necesară în anumite cazuri, și care prelungește perioada de ședere în străinătate, după externare. Şi Ministerul Muncii va modifica legislația pentru a permite victimelor și rudelor acestora să depună actele pentru concediu medical și retroactiv.

“Noi am cerut cele mai elementare lucruri și am făcut oricum 99% din treabă. Le-am oferit și model de formular pentru a monitoriza starea răniților. Am vorbit cu firme din Belgia pentru a oferi costume compresive. Am aranjat totul până la ștampila ministerului și ne-am blocat aici. Ne confruntăm cu o problemă de refuz a managementului din partea Ministerului Sănătății. Dar ce pretenții poți să mai ai, când însuși ministrul în funcție ne spune că în ultimii 25 de ani nu s-a schimbat nimic în România și că mai bine am accepta situația?", a precizat voluntarul Pavel Popescu.