Când temperaturile din Antarctica au urcat cu 38 de grade Celsius peste normal în martie, o platformă de gheață de dimensiunea orașului Los Angeles s-au prăbușit. Oamenii de știință nu știu ce rol ar fi putut juca temperaturile extreme în acest eveniment, dar căldura a pătruns prin ceea ce este cunoscut sub numele de „râu atmosferic”, un val imens de umiditate care transportă aer cald și vapori de apă de la tropice în alte părți ale atmosferei Pământului.
„Râurile atmosferice” ar putea prăbuși cea mai mare platforme de gheață din Peninsula Antarctică. Râurile atmosferice sunt „coridoare lungi şi înguste de transport al vaporilor de apă”. Termenul provine din anii ’90, când meteorologii Reginald Newell şi Yong Zhu au publicat un studiu descriind descoperirea râurilor troposferice – regiuni în troposferă unde vaporii de apă se acumulează şi persistă zile întregi.
Un nou studiu publicat joi arată că aceste „râuri pe cer”, care aruncă ploaia și zăpada atunci când ajung la uscat, provoacă, de asemenea, temperaturi extreme, topirea suprafeței, dezintegrarea gheții și valuri mari oceanice care destabiliza găurile de gheață din Peninsula Antarctică, un lanț de munți lung şi subţiri.
Aceste fenomen fost observate în timpul prăbușirii a două dintre platformele de gheață ale peninsulei Larsen A şi B
Evenimentul s-a petrecut în verile lui 1995 și, respectiv, 2002. Și acum, deoarece se preconizează că o criza climatică va încălzi și mai mult Pământul, cel mai mare strat de gheață rămas, Larsen C, este, de asemenea, expus riscului de colaps total, se arată în studiu.
Autorii studiului, publicat în jurnalul Nature Communications Earth & Environment, au folosit algoritmi, modele climatice și observații prin satelit pentru a determina că 60% din evenimentele peninsulei, în care un aisberg se desprinde de pe un strat de gheață sau de un ghețar, au fost declanșate de râurile atmosferice între 2000 și 2020.
Topirea gheții înseamnă umflarea nivelul apelor din jurul planetei
Ceea ce a descoperit studiul a fost că toate aceste aspecte diferite sunt cauzate de fapt de râurile atmosferice, în special de cele intense”, a declarat pentru CNN unul dintre autorii principali ai studiului, Jonathan Wille de la Universitatea Grenoble Alpes din Franța.
O prăbușire a lui Larsen C ar reprezenta o veste proastă pentru nivelul mării din jurul planetei. Rafturile de gheață se desprind și pot cauza creșterea nivelului mării.
Întrebarea este dacă râurile atmosferice vor fi dese pe măsură ce clima se schimbă. Cred că este prea devreme să spun că se va întâmpla. Cu toate acestea, este probabil ca atmosfera să joace un rol tot mai mare în ruperea raftului de gheață prin slăbirea lor prin topirea la suprafață, a declarat Julienne Stroeve pentru CNN.
John Turner, un meteorolog la British Antarctic Survey, care nu a fost implicat în studiu, a spus că cea mai mare parte a instabilității unei platforme de gheață s-a datorat topirii de la fund, și a avertizat că nu se pune prea mult accent asupra rolului râurilor atmosferice.
Turner a explicat că ar putea crește cu 60 de metri nivelul mării dacă gheața întregului continent s-ar topi. Antarctica de Vest, regiunea mai largă din jurul peninsulei, reprezintă 6 metri de înălțime, ar înghiți insule întregi și ar fi catastrofală pentru milioane de oameni care trăiesc pe coaste și nu numai. Cea mai mare a creșterii nivelului mării de până acum poate fi atribuită topirii calotei de gheață Groenlandei din Arctica.