Fermierii din România dispar rând pe rând. Asociația Fermierilor susține că aceștia nu mai fac agricultură de performanță, iar în ultimii 10 ani, un sfert dintre aceștia au renunțat la activitate. Recensământul agricol arată că numărul exploatațiilor a scăzut cu 25,2% în perioada 2010 - 2020.

Asociația Fermierilor din România (AFR) anunță că situația agricolă din țara noastră nu este deloc una roz. Potrivit datelor provizorii ale Recensământului Agricol, un sfert din ferme au dispărut în ultimii 10 ani. Specialiștii susțin că numărul fermierilor care fac agricultură de performanță este din ce în ce mai mic.

Recensământul General Agricol arată că, în perioada 2010 - 2020, numărul exploatațiilor a scăzut cu 25,2%, iar suprafața agricolă utilizată a scăzut cu 4,1%.

„În anul 2020, în România existau 2.887.000 de exploataţii agricole care utilizau 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 de hectare, respectiv cu 4,1%.

Alte date provizorii arată că numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000 cu 25,3% mai mic decât în anul 2010; în acest timp, numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de aproximativ 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010”, arată o analiză AFR transmisă AGERPRES, care citează datele Institutului Naţional de Statistică (INS), preluată de Agerpres.

Criza alimentară nu implică lipsă de hrană, ci prețuri mult prea mari

AFR susține că, în urma scăderii numărului de exploatații agricole, a crescut suprafața medie per exploatație cu circa 28% – de la 3,45 hectare în 2010 la 4,42 hectare în anul 2020.

„Dacă luăm în considerare categoriile de exploataţii agricole, putem observa că suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,73 ha, în comparaţie cu 1,95 ha în anul 2010”, subliniază AFR.

Creșteri au fost înregistrate și în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată, în medie, pe o exploatație cu personalitate juridică. În ultimii 10 ani, aceasta a ajuns de la 190,78 ha, la 194,78 ha.

„Suntem din ce în ce mai puţini cei care facem agricultură de performanţă în România, iar afirmaţia este susţinută chiar de datele provizorii ale Recensământului Agricol. Mai mult de un sfert dintre fermele din România pur şi simplu au dispărut între 2010 şi 2020, arată Institutul Naţional de Statistică”, se menţionează în analiza citată.

Asociația Fermierilor a adus în discuție și criza alimentară despre care vorbesc liderii europeni, precizând că nu vor fi lipsuri în ceea ce privește mâncare. Problema majoră va fi în ceea ce privește prețul, fiind înregistrate scumpiri de la o lună la alta.

„Asta dovedeşte încă o dată câtă nevoie este ca noi, fermierii, să putem produce cât de mult putem şi să şi fim ajutaţi pentru asta. Aducem în atenţie un comunicat al Comisiei Europene, în care se spune că aprovizionarea cu alimente a Uniunii rămâne sigură, dar mai puţin accesibilă pentru cei mai săraci din Europa. Adică oamenii cu mai puţini bani fie nu vor putea cumpăra ce doresc, fie se vor îndrepta spre alimente ieftine. Ori noi, fermierii din România, suntem în stare să producem şi suficient, şi de bună calitate şi la preţuri decente; doar să nu fi supuşi unor restricţii arbitrare şi nemeritate”, transmit reprezentanţii AFR.

Europa este capabilă să acopere necesitățile populației în materie de alimente

Comisia Europeană liniștește populația, susținând că Europa este capabilă să acopere consumul pentru alte culturi de bază, cum ar fi porumbul sau zahărul. În ceea ce privește exportul de grâu și orz, Europa este principalul exportator. Pe lângă aceste, fermierii europeni sunt în stare să producă aproape în totalitate produsele de origine animală de care este nevoie, inclusiv lactate și carne. „Şi pentru a nu se ajunge la o criză în domeniu, Comisia se gândeşte la unele înlesniri în această perioadă, aşa cum ar fi plantarea culturilor în zonele rezervate în scopuri ecologice”, menţionează AFR.

„Lucrurile se schimbă, iar asta înseamnă noi greutăţi, dar şi noi responsabilităţi pentru fermieri. Este adevărat că se încearcă adaptarea Politicii Agricole Comune, sperăm că în favoarea noastră, a fermierilor. Astfel, Franţa vrea să adapteze strategia „de la fermă la furculiţă” a Uniunii Europene la lumea de după războiul din Ucraina. Şi argumentăm prin declaraţia preşedintelui Emmanuel Macron, care spune că agricultura comunitară trebuie transformată, să producă în continuare şi să se îndrepte către mai multă calitate. Sectorul agricol al Franţei va urmări aşa numita „independenţă agricolă”, acordând prioritate productivităţii faţă de obiectivele agriculturii durabile în Pactul Verde pentru a face faţă Europei post-război ucrainean, a declarat preşedintele Macron.

El vede în viitor o Europă mai puternică, pentru care agricultura şi industria sunt cruciale. Iar pentru a trece peste această perioadă tulbure, se impun schimbări, chiar dacă acum doar se vorbeşte despre ele. Dar ştim că Franţa ar vrea modificări, măcar temporare, ale strategiei care cere reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030 şi reducerea utilizării îngrăşămintelor chimice cu 20%. Ţinând cont de interesele fermierilor din România şi de situaţia reală de la noi din ţară, spunem că susţinem astfel de schimbări de moment, chiar dacă ele nu modifică strategiile pe termen lung ale Uniunii Europene”, subliniază reprezentanţii AFR.