Negocierile cu Rusia: de la cedare totală şi impunerea soluţiei, la dialog steril de afirmare a poziţiilor | PULSUL PLANETEI

Un curent tot mai important la nivelul statelor membre ale UE şi NATO, inclusiv SUA, caută să identifice puncte de contact, canale de dialog şi contexte de negocieri cu Federaţia Rusă, pentru a permite evitarea elementelor de confruntare sau restrângerea lor drastică şi pentru a crea reguli pentru competiţia în relaţiile cu Moscova.

 Însă eforturile pe această dimensiune au dovedit câteva modele de reacţie deloc încurajatoare pentru o relaţie constructivă cu Rusia lui Putin, după anexarea Crimeii.

Mai întâi, abordarea contemporană a Federaţiei Ruse este una profund inflexibilă şi care reflectă exclusiv pretinsele sale percepţii de ameninţări, în special legate de înconjurarea sa de către NATO şi de Occident, de tentativele de schimbare a puterii, prin revoluţii colorate, şi de limitarea capacităţii sale de lovire cu armele nucleare strategice, din cauza scutului antirachetă. Apoi abordarea continuă cu pretinse drepturi excepţionale ale Federaţiei Ruse în spaţiul post-sovietic – impunerea integrării în Uniunea Vamală şi Uniunea Euro-Asiatică pentru toate statele din fosta URSS, blocarea opţiunilor de integrare în spaţiul de liber schimb al UE, în Uniune sau în NATO, prin impunerea suveranităţii limitate. În plus crearea unor drepturi speciale de intervenţie militară şi de redesenare a frontierelor prin asumarea apărării ruşilor, rusofonilor şi compatrioţilor din fosta Uniune Sovietică dar şi auto-atribuirea de drepturi teritoriale asupra spaţiilor unde locuiesc compact aceste minorităţi. Nu în ultimul rând, asumarea unui droit de surveil sau veto, în raport cu categoriile de arme şi militari ce ar fi amplasaţi în statele foste socialiste şi care nu ar permite menţinerea deschisă ca zonă gri a acestui spaţiu, deşi integrat în UE şi NATO.

În al doilea rând, abordarea contemporană a relaţiilor internaţionale de către Rusia vizează impunerea propriilor soluţii pe arena internaţională, ignorând dreptul internaţional şi angajamentele sale luate anterior la nivel global, european, în cadrul CSI sau în relaţiile bilaterale. Astfel, acţiunile sale merg de la încălcarea frontierelor în Europa, la crearea aparenţelor de drept prin orchestrarea omuleţilor verzi şi a pseudo-referendumului în bătaia puştii, până la impunerea soluţiilor de securitate în Europa prin eliminarea SUA de pe continent şi o nouă Ialta, de negociere a noilor sfere de influenţă cu Uniunea Europeană, care să accepte dreptul de veto al Rusiei pe toate chestiunile de politică externă, securitate şi apărare, dacă vrea pace pe continent. În fine, impunerea soluţiilor în terţe spaţii, vezi Siria, în curând Libia, pe principiul indispensabilităţii prezenţei sale în ecuaţie şi a influenţei pe care o are asupra unor categorii de actori, plus respectarea propriilor interese oriunde în lume, fără crâcnire, de către oricine, cedări în faţa Moscovei şi evitarea de a supăra Rusia care va reacţiona, în caz contrar, utilizând forţa armelor.

Viața la bloc. Amenzi pentru proprietarii de apartamente. Obligații noi, până la finalul anului

Scandal uriaș în showbiz cu Smiley și Damian Drăghici. Dinu Maxer a dat cărțile pe față

Practic, orice negociere astăzi cu Rusia se poartă sub imperiul bătăuşului din cartier, căruia dacă nu îi cedezi şi nu faci cum vrea el, te ia la bătaie şi-ţi ia cu forţa ce-şi doreşte, în mod arbitrar şi fără impunitate. Iar pentru actorii care se joacă cu ursul, care lansează negocieri de orice tip pentru a evita răbufnirile de forţă, paşii înainte se fac doar prin cedările proprii, niciodată prin nuanţarea intereselor Rusiei lui Putin, oricât de aberante, ilegale sau irealizabile ar fi ele. Iar respectarea principiilor neutilizării forţei şi neameninţării cu utilizarea forţei din relaţiile internaţionale a fost uitată, ba mai mult, nici măcar nu se mai face referire la aceste principii, problemele păcii şi războiului revenind în prim plan în Europa şi în lume, ca şi politicile de putere ale marilor actori, impuse restului statelor suverane.

Singurul lucru care se poate obţine în relaţiile cu Federaţia Rusă este menţinerea dialogului. A canalului de comunicare. Cunoaşterea intenţiilor, a percepţiilor şi abordărilor Rusiei, ca nivel de ambiţie, nicidecum o negociere raţională, pe bază de principii şi valori sau cu cedări reciproce şi compromis acceptabil. Rusia nu negociază cu nimeni. E puternică, impune, dacă nu, declanşează conflictul pentru a schimba condiţiile şi a genera obligarea celeilalte părţi de a-i ceda prin forţă, dacă nu a fost de acord prin vorbă bună. De aceea dialogul e salutar, dar negocierea e o iluzie, una foarte periculoasă căci dacă întinzi mâna, e posibil să-ţi laşi măcar degetele.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.