Marina ecuadoriană supraveghează o importantă flotilă de pescuit chineză în apropiere de insulele Galapagos.
Autoritățile ecuadoriene și-au exprimat în van preocuparea și îngrijorarea către Beijing. Timp de câțiva ani, sute de nave chineze de pescuit au fost înregistrate în vecinătatea rezervației marine a arhipelagului Galapagos.
Acest fenomen a fost adus la lumină în august 2017, când marina ecuadoriană (Armada del Ecuador) a reușit să rețină în apele Galapagosului nava chineză Fu Yuan Yu Leng 999, ale cărei congelatoare conțineau 300 de tone de pește, din care și specii protejate, precum rechinul-ciocan.
O amendă de 6 milioane de dolari a fost aplicată proprietarului navei, care a fost confiscată, iar căpitanul acesteia a fost condamnat la 4 ani de închisoare.
Cu toate acestea, acest episod nu a pus capăt prezenței flotilei de pescuit chineze. În anul următor, în jur de 300 de nave au fost observate în apropierea arhipelagului.
Același lucru în 2019, când președintele ecuadorian, Lenín Moreno, evocând „practici prădătoare inacceptabile”, a ordonat desfășurarea mijloacelor militare și i-a cerut ministrului său Externe să îl convoace „imediat” pe ambasadorul chinez în funcție, la Quito.
Istoria s-a repetat și în acest an. La jumătatea lunii iulie, marina ecuadoriană a raportat prezența a 260 de nave de pescuit chineze în apropierea celor 130.000 km2 care alcătuiesc rezervația maritimă Galapagos.
„Am vorbit cu prietenii noștri chinezi despre marea preocupare pe care această prezență o generează pentru Ecuador”, a spus Luis Gallegos, șeful diplomației ecuadoriene, într-un interviu acordat Radio Centro, săptămâna trecută.
„Flota internațională de pescuit se află în afara zonei economice exclusive a Galapagosului, iar îngrijorarea este că ea poate intra sau se infiltra”, a spus Oswaldo Jarrin, ministrul Apărării din Ecuador.
El a adăugat: „Toate țările din regiune sunt îngrijorate de prezența acestei flote chineze formate din traulere, dar nu numai. Există, de asemenea, petroliere, nave-uzină, nave de logistică care acoperă și pot pescui cu ușurință pe o suprafață de peste 30.000 km2, echivalent cu provinciile noastre Guayas, El Oro, Santa Elena și Los Rios”.
În realitate, este complicat pentru Armada del Ecuador să intervină. Armata are resurse limitate, doar cinci corvete, două fregate și câteva bărci de patrulare, astfel că flotila chineză păstrează o distanță de apele pe care le monitorizează ecuadorienii.
„Există o zonă economică exclusivă pentru Ecuadorul continental și alta pentru arhipelagul Galapagos. Între cele două este un mare culoar de ape internaționale în care navele chineze au dreptul să navigheze și asupra cărora nicio țară, inclusiv Ecuadorul, nu are jurisdicție ”, a subliniat Jarrin.
În schimb, Roque Sevilla, fostul primar din Quito, a susținut că „pescuitul chinez necontrolat chiar la marginea zonei protejate ruinează eforturile Ecuadorului de a proteja viața marină a Galapagos”.
Sîmbătă, Statele Unite au sprijinit Ecuadorul în această problemă.
„Susținem cu tărie eforturile Ecuadorului pentru a garanta că navele sub pavilion chinez nu se angajează în pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat”, a declarat Mike Pompeo, șeful diplomației americane.
Aceste nave navighează „în apropierea importantei rezervații marine Galapagos, (...) pescuind rechini din specii aflate pe cale de dispariție pentru aripioarele lor, precum și multe alte specii protejate”, a observat Pompeo.
Însă aceste activități din partea Chinei nu aduc atingere doar Ecuadorului.
În fiecare an, China prinde până la 15 milioane de tone de pește datorită unei flote de 3.400 de nave. Și fără a avea întotdeauna autorizații pentru a practica acest pescuit.
Astfel, se estimează că pescuitul ilegal (care nu este numai apanajul pescarilor chinezi) ar costa Africa de Vest mai mult de 2 miliarde de dolari, pe lângă lipsirea pescarilor locali de mijloacele lor de subzistență.
ONG-ul Greenpeace a observat astfel, în 2018, 16 cazuri de pescuit ilegal care au implicat 12 nave care arborau pavilionul chinez sau aparținând companiilor chineze în 26 de zile de navigație în apele din Guineea.
Oricum, președintele ecuadorian intenționează să coopereze și cu alte țări cum ar fi Columbia, Panama, Costa Rica, Peru și Chile , pentru a stabili o „poziție comună și regională cu privire la acest tip de amenințare”.
Dar și alte țări din America de Sud se confruntă cu flotele de pescuit ale Chinei. Este cazul în Argentina, unde calmarul din Atlanticul de Sud este deosebit de popular. În ultimii ani, marina argentiniană a fost nevoită să tragă focuri de avertizare pentru a îndepărta navele chineze. Și, în 2016,o navă chineză a fost chiar scufundată în peninsula Valdès.
Foto: Opex 360