Achiziția de corvete a fost aprobată de Dacian Cioloș în noiembrie 2016, dar Guvernul Grindeanu a anulat hotărârea. În aprilie, același guvern PSD cere aprobarea achiziției la Comisiile parlamentare. În august, ministrul Țuțuianu pune în dezbatere un proiect de HG, dar ideea e abandonată. Acum, Mihai Fifor propune din nou achiziția a 4 corvete

Ministerul Apărării Naționale face a patra încercare pentru achiziționarea a patru corvete militare (nave militare de tonaj redus, înarmate cu tunuri, torpile și mitraliere, folosite în misiuni împotriva submarinelor, avioanelor sau ca patrule de coastă). Mihai Fifor a pus vineri în dezbatere publică un nou proiect de hotărâre de Guvern prin care să se aprobe această achiziție. Potrivit surselor noastre și acest contract face obiectul unei decizii în Coaliție și va trece prin Cabinet cel târziu săptămâna viitoare.

Mihai Fifor a lansat săptămâna trecută un nou proiect pentru achiziția de 1,6 miliarde euro FOTO: EVZ

Astfel, Fifor, după Mihnea Motoc, Gabriel Leș și Adrian Țuțuianu, va fi al patrulea ministru al Apărării care va încerca finalizarea acestei afaceri.

Disputa pe marginea ei a trecut de mult de limita argumentelor specialiștilor în tehnică militară și a achizițiilor în domeniu, celebrele corvete devenind la un moment dat subiectul luptei politice a pesediștilor cu tehnocrații lui Dacian Cioloș.

Vă reamintim că aceasta va fi a doua mare achiziție de tehnică militară care nu va trece prin Parlament, după cea de transportoare blindate. Până acum, un singur contract de armament a trecut prin Parlament, așa cum cere legea în privința contractelor mai mari de 100 de milioane de euro, cel al rachetelor Patriot. În celelalte cazuri s-a invocat urgența securității naționale și s-a mers pe calea hotărârii de Guvern.

Proiectele miniștrilor

PSD Evoluția tentativelor de până acum pentru achiziția celor 4 corvete este bizară, poate chiar unică în istoria contractelor românești, pornind de la acte adoptate în Guvern, apoi anulate și repuse în dezbatere publică, totuși două dintre proiecte sunt importante, pentru că se bazează pe o majoritate parlamentară capabilă să nu le demonteze. Primul este elaborat sub ministrul Adrian Țuțuianu, în 16 august 2017. În acel proiect se vorbește de renunțarea la prevederilor legate de Legea Offset, dar prevederea a dispărut din proiectul propus de Mihai Fifor pe 8 decembrie.

Fifor a pus în dezbatere următorul text: „Art. 1. – Se aprobă circumstanţele şi procedura specifică aferente programului esenţial de înzestrare «Corvetă multifuncţională », prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea atribuirii unui acordcadru şi a contractelor subsecvente aferente/contract multianual de furnizare a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, precum şi a suportului logistic iniţial. Art. 2. – Fondurile necesare realizării programului esenţial de înzestrare «Corvetă multifuncţională» se asigură, în condiţiile legii, în limita creditelor de angajament şi bugetare aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale pentru Ministerul Apărării Naţionale.”

În proiectul lui Țuțuianu se mai adăuga: „Se aprobă încheierea de către Ministerul Apărării Naţionale, potrivit procedurii specifice aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale, cu respectarea prevederilor art. 22 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, de acorduri/contracte interguvernamentale pentru echipamente, muniţii şi servicii necesare dotării corvetelor prevăzute la alin. (1), care nu pot fi achiziţionate decât prin contracte atribuite de un guvern unui alt guvern.”

Impact bugetar: 1,6 miliarde euro

Suspendarea prevederilor Legii Offset s-a făcut, încă din vremea Cabinetului Dacian Cioloș, sub pretextul negocierilor de la guvern la guvern. Includerea în proiectul lui Adrian Țuțuianu a articolului citat mai sus a fost o inabilitate, pentru că vechiul contract tehnocrat fusese criticat tocmai pentru că nu apela la Offset, pentru întoarcerea unei părți din bani în țara noastră. În proiectul lui Fifor nu se mai aduce în discuție problema, dar nici nu se spune cum vor fi achiziționate dotările celor 4 corvete.

În fine, în ambele proiecte impactul bugetar este estimat la 1,6 miliarde de euro, de cheltuit până în 2021.

Adrian Țuțuianu lansează un proiect de HG pentru corvete, dar nu îl mai propune în guvern FOTO: EVZ

„Trafalgarul” politic pentru corvete

Un proiect de hotărâre de guvern cu titlu identic a mai fost pus în dezbatere publică pe siteul Ministerului Apărării Naţionale pe 16 august.

Interesant este că de Ziua Marinei, pe 15 august, deci cu o zi înainte de prima postare a proiectului de HG pe site-ul MApN, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, declara: „Am avut mai multe discuţii cu preşedintele, l-am informat despre ce pregătim la Ministerul Apărării Naţionale. Vreau să vă precizez astăzi (15 august 2017 – n.red.) că proiectul de lege privind achiziţia corvetelor este pregătit la Ministerul Apărării Naţionale, el a intrat deja pe circuitul de avizare la ministerele de resort, urmează să-l prezentăm Parlamentului în această toamnă. Strâns legat de acest program, este programul de modernizare a fregatelor şi a altor dotări care fac parte din tot ce înseamnă dotarea cu armament modern a flotilelor noastre”. Ministrul Apărării a precizat: „Interesul este acelaşi, ca bună parte din ceea ce înseamnă o corvetă să se producă în România. Vrem să fie produse în România, bună parte, probabil că nu putem tot. Suntem într-o întârziere foarte mare, dar am spus mereu şi o spun şi astăzi, dezvoltarea economică este cea mai bună garanţie de securitate”, a adăugat ministrul Apărării. 

Sub Fifor, HG devenea lege

Însă, două luni mai târziu MApN, e drept sub conducerea altui ministru, Mihai Fifor, vorbea despre retragerea proiectului de hotărâre de Guvern şi înlocuirea cu un proiect de lege. Prin adresa DL 9748 din 24.10.2017, Direcţia generală juridică din Ministerul Apărării Naţionale comunica, ca răspuns la o petiţie, că „Ministerul Apărării Naţionale va retrage proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare «Corvetă multifuncţională» şi va propune Parlamentului României un proiect de lege care să reglementeze achiziţia de corvete multifuncţionale.

Proiectul de lege pentru achiziţia corvetelor multifuncţionale, aflat în curs de avizare în cadrul MapN, urmăreşte consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul naţional, prin intermediul operatorului economic declarat câştigător, a unei capabilităţi industriale navale în domeniul militar.

Totodată, în cuprinsul proiectului de lege sunt incluse principalele operaţiuni compensatorii aferente contractului de achiziţie.”

Câteva săptămâni mai târziu, MApN uită ce a spus și propune un proiect de HG.

Mihnea Motoc propune, în noiembrie 2016, și Guvernul Cioloș aprobă achiziția corvetelor FOTO: EVZ

Hotărârea cuplului Cioloş-Motoc

Guvernul Cioloş a adoptat, pe 29 noiembrie 2015, HG 906/2016 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare „Corveta multifuncţională”. „Prin actul normativ adoptat, Cabinetul a aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare «Corveta multifuncţională » în vederea furnizării de către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, a patru corvete din clasa SIGMA - proiect 10514, construite şi dotate în Şantierul Naval Damen Galaţi S.A., precum şi a suportului logistic iniţial. Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor”, anunţa Guvernul Cioloş, în care ministrul Apărării era Mihnea Motoc.

Dragnea o declara „ilegală”

Preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, declara, pe 22 februarie, că hotărârea de guvern care stabileşte procedura de achiziţie a corvetelor adoptată de cabinetul Cioloş este „ilegală” şi trebuie abrogată.

Dacian Cioloş şi fostul ministru al Apărării, Mihnea Motoc susţineau, pe 23 februarie, că hotărârea lor de guvern privitoare la corvete nu reprezenta un contract semnat sau aprobat, ci stabilea doar procedura de achiziţie, iar abrogarea HG nu poate avea ca temei nerespectarea condiţiilor legale de adoptare.

Gabriel Leș anulează hotărârea Guvernuli Cioloș, dar cere Parlamentului să aprobe cumpărarea celor patru corvete FOTO: EVZ

Contribuţia lui Leş

Guvernul Grindeanu a abrogat, pe 16 martie, HG 906/2016, din 29 noiembrie 2016, iar ministrul Apărării Gabriel Leș, care era, la vremea adoptării ei de guvernul Cioloş, secretar de stat responsabil de armamente, anunţa că va iniţia o nouă procedură de achiziţie şi că va cere aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Într-adevăr, ministrul Leş a solicitat Parlamentului, pe 11 aprilie, aprobarea iniţierii procedurilor de atribuire a contractelor aferente unor programe de înzestrare cu armament al căror cost total estimat era de 9,3 miliarde de euro. Memorandumul transmis la Parlament conţinea lista programelor de înzestrare cu armament pentru perioada 2017-2020, printre care şi „Corveta Multifuncţională – 1,6 mld euro – 4 corvete cu echipamentele aferente, rachete navă-navă, rachete navăaer, muniţie, criptoare”.

Ocolirea Offset-ului e sfântă pentru toate guvernele

Deşi în Nota de Fundamentare a HG, care apare şi dispare periodic din dezbaterea publică, se precizează că „pentru Armata României este fundamental ca realizarea construcţiei şi dotarea celor patru corvete să se facă în România”, ceea ce va duce la „crearea premiselor constituirii unui centru de mentenanţă în România, cu responsabilităţi în realizarea mentenanţei/modernizării pe ciclul de viaţă al navelor”, în proiectul de HG se arată că dotarea corvetelor se va face prin echipamente, muniţii şi servicii prin contracte atribuite de un guvern unui alt guvern. Însă, acest tip de achiziţii au fost scutite de guvernul Cioloş (foto sus) în decembrie 2015, prin Ordonanţa nr.58, de obligaţiile prevăzute de Legea Offset-ului, care prevede ca furnizorul să facă „compensaţii economice în proporţie de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului de achiziție”.