Ministrul mediului spune că, "în ceea ce priveşte investiţiile, bugetul de stat şi societatea nu pot suporta mai mult decât s-a alocat.

Explicaţiile pentru dezastrul hidrologic din nordul ţării, care a afectat peste 130 de localităţi, sunt de două feluri. Prima este cea meteorologică, despre care însă specialiştii susţin că nu este în totalitate una anormală şi că, de fapt, România nu s-a confruntat cu niciun fenomen nou - precum ciclonul tropical. Aurora Stan-Sion, şef al Departamentului de prognoză a fenomenelor periculoase din cadrul ANM, spune că a fost vorba de un ciclon extratropical, o zonă de presiune atmosferică scăzută - obişnuită pentru regiunea ţării noastre. „Singura particularitate este aceea că a durat mai mult decât normal. Dacă un ciclon durează cel mult 2-3 zile, fenomenele din nord-est s-au întins pe o săptămână“, a explicat aceasta.

Aşadar, deşi există circumstanţele unei anomalii meteo, se conturează din ce în ce mai clar cauzele administrative şi neputinţa autorităţilor de a stăpâni un fenomen care se repetă periodic: inundaţiile. Acuzaţiile reciproce curg începând de la vârf. În timp ce premierul Tăriceanu îi ceartă pe oameni că nu-i ajută pe jandarmi suficient, preşedintele Traian Băsescu face apeluri ca funcţionarii primăriilor să vină din concedii.

Dincolo de declaraţiile cu iz politicianist, explicaţia oficialilor dată reporterilor EVZ este că bugetul României şi societatea românească nu pot suporta investiţiile necesare pentru a „pansa“ toate zonele care sunt sub ameninţarea inundaţiilor în cazul unui fenomen meteorologic asemănător cu cel înregistrat în aceste zile, în nordul ţării.

Miniştrii responsabili mai dau vina şi pe moştenirea lăsată de foştii ocupanţi ai fotoliilor pe care ei stau azi, pe strategia defectuoasă, dar exclud dintre cauze defrişările abuzive de păduri. RESPONSABILI CU INUNDAŢIILE

„S-a făcut omeneşte tot posibilul pentru ca pagubele să fie cât mai mici. În ce priveşte investiţiile, bugetul de stat şi societatea românească nu pot suporta mai mult decât s-a alocat. Vorbim de mii de kilometri de diguri“, a declarat Korodi. Întrebat dacă situaţia din ultimele zile putea fi evitată, el a subliniat că avem de-a face cu evenimente ieşite din comun. „Pe Siret s-a înregistrat un record al vârfului de viitură, probabilitatea producerii acestuia fiind de o dată la 200 de ani.“ Attila Korodi, ministrul mediului

„Cred că strategia de prevenire a riscului inundaţiilor ar trebui să fie o prioritate pentru guvern, aşa cum se reuşise în vremea mandatului meu. Încă din 2005 am avertizat că aceste inundaţii se vor repeta“, a declarat fostul ministru. „În 2007 au fost diminuate sumele alocate pentru Ministerul Mediului. Orice slăbire a bugetului se simte“, a mai spus Sulfina Barbu. În opinia sa, este nevoie de mai multe controale la partea de execuţie şi de întreţinere a digurilor. Sulfina Barbu, fost ministru al mediului

„Cred că nu s-a făcut mare lucru în ultimii 18 ani. S-au alocat superficial fonduri pentru îndiguiri şi corectări de torente, deşi se ştia că în zona noastră este amplasat cel mai «nervos» bazin hidrografic din ţară. Nici nu putem ignora faptul că la graniţa cu Ucraina am avut şi precipitaţii de 120 l/mp, iar la intrarea în ţară s-a revărsat «o Dunăre»: 1.957mc/secundă. Nu ştiu ce s-ar fi putut face pentru a preveni o asemenea realitate!?“ Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, fost ministru al agriculturii (decembrie 2004-noiembrie 2006)

„Nu pot să judec ce au făcut predecesorii mei, dar, din toamnă şi până acum, pot să vă spun că am făcut în zonă tot ce ţinea de Ministerul Agriculturii. E greu însă să faci lucruri de la un an la altul. Am fost zilele astea în zona Putnei, dar şi la Rădăuţi. În aceste zone am şi trimis pompele de la Îmbunătăţiri Funciare pentru a reduce presiunea cursurilor umflate de apă asupra digurilor.“ Dacian Cioloş, ministrul agriculturii

INVESTIŢII

Strategie lungă, bani cu ţărâita

Strategia naţională de prevenire a riscului inundaţiilor beneficiază abia de trei ani de sume semnificative pentru investiţii. Pentru 2005-2006 au fost alocate 9.000 de miliarde de lei vechi, sumă de 10-20 de ori mai mare faţă de anii anteriori. Pentru 2007 au fost alocate 11.000 de miliarde de lei vechi, însă rectificările de buget au redus sumele. Ministerul Mediului a mai atras 315 milioane de euro de la Comisia Europeană şi alte 300 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Mădălin Mihailovici, fostul director de la Apele Române, spune că lucrările de prevenire a inundaţiilor necesită mulţi bani. Un exemplu pentru importanţa investiţiilor e o aşa-numită „tăiere de cot“ făcută anul trecut pe Siret, chiar la Răchiteni. În zonă, Siretul făcea o meandră largă, care creştea puterea viiturii, iar tăierea cotului a ajutat ieri digul să reziste. (Livia Cimpoeru)

FOND FORESTIER

Pădurea nu ajută în cazul ploilor torenţiale

Păduri mai bine întreţinute sau mai dese poate că ar fi încetinit şuvoaiele de apă, spun oamenii locului. Specialiştii nu sunt toţi de aceeaşi părere. „E adevărat că pădurea opreşte un pic scurgerea apelor, mai ales atunci când plouă mocăneşte, dar la ploile torenţiale nu e de prea mare folos. În plus, pe zona de sud - Putna, Vicov - nu se poate spune că au existat tăieri ilegale, chiar dacă pădurile de aici fac parte din fondul privat“, ne-a declarat Radu Sbîrnea, inspector-şef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava. Zona arondată inspectoratului, din care fac parte judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi şi Bacău, a fost cea mai afectată. „În Suceava, infrastructura de drumuri forestiere a avut de suferit. În Botoşani sunt rupturi de maluri în zona Prutului, iar în Iaşi răchităriile de pe malulul Prutului sunt inundate“, a mai spus Sbîrnea. (Ana Jităriţa)

Salvatorii civili ai inundaţiilor

Preşedintele, la cârma crizei inundaţiilor

Politicienii au vizitat zonele sinistrate | VIDEO

Nordul ţării, înecat sub o Dunăre căzută din cer