Dupa ce se ataseaza de profesor si se obisnuiesc cu metoda de predare, in anul urmator sunt nevoiti s-o ia de la capat. Peste 30a dintre profesorii si invatatorii din scolile romanesti sunt suplinitori, iar majoritatea isi schimba anual locul de munca.

Pe langa acestia, 2.500-3.000 de dascali se muta de la o scoala la alta. Altii pleaca pur si simplu din invatamant. Numai anul trecut, 9.000 de profesori au renuntat la catedra si s-au indreptat spre slujbe mai bine platite. 

Lacune in pregatirea elevilor

La Scoala 136, din Capitala, jumatate dintre invatatoare sunt suplinitoare. Ceea ce inseamna ca, anual, ele schimba institutia la care predau. „Rar se intampla sa stea la aceeasi clasa pentru doi-trei ani, iar acest lucru ii afecteaza pe cei mici. Atat psihic, pentru ca se ataseaza de ele, cat si din punctul de vedere al pregatirii”, spune Florentina Minciu, directoarea scolii. Institutia i-a pierdut recent pe titularii pe limbi moderne si muzica, acestia orientandu-se catre alte meserii. Iar in lipsa unui profesor de informatica, orele sunt predate de cel de matematica.

Prestigiul invatatoarei, mai mare decat al parintilor 

Cei mai afectati de schimbarea dascalului sunt elevii din clasele primare, cei de gimnaziu fiind deja obisnuiti sa aiba mai multi profesori, crede psihologul Carmen Anghelescu, de la Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala.

Pentru cei mici insa, doamna de la catedra este un semizeu. „Primii ani de scoala sunt extrem de importanti in viata unui copil. Invatatoarea preia, de multe ori, prestigiul parintilor, iar in ochii lui ea detine toate cunostintele, toate puterile”, explica psihologul.

Internetul,  un lux pentru profesor

Dan Bogdan, un tanar aflat la inceput de cariera pedagogica, a renuntat dupa doi ani din cauza banilor. In 2003, cand a plecat din invatamant, avea un salariu de 330 de lei. „M-a durut sufletul sa-i las pe copii, mai ales ca le eram si diriginte, iar cu un an in urma renuntase la ei si fostul diriginte, care s-a mutat la o agentie de turism”, spune Dan. Le-a cerut iertare elevilor si a plecat. „Baietelul meu crestea si nu mai faceam fata cu toate cheltuielile. Mi-a parut rau pentru ca-mi placea mult sa lucrez cu ei. Tinerii sunt ca un pamant moale pe care-l poti modela, si chiar acesta a fost motivul pentru care am intrat in invatamant”, isi aminteste el entuziasmul de la inceput.

Banii i-au dat dureri de cap si lui Daniel din Bistrita, fost profesor de biologie, care a renuntat la elevi pentru a lucra in domeniul transporturilor, in SUA. Aveam un salariu de 600 de lei, in conditiile in care predam la doua scoli, in doua sate diferite. Sa-mi pun internet acasa, cu 40 de lei pe luna, era un lux. Cand luam salariul ma intrebam: „Ce fac cu banii astia? Ma imbrac sau mananc?”. In opt luni petrecute in State a facut 14.000 de dolari, iar la intoarcerea in tara si-a luat definitiv gandul de la profesorat.

Fidelitatea vine dupa zece ani

Discipline ca limba engleza si informatica raman cel mai usor vaduvite de oameni la catedra. „Pentru ca niciun informatician nu sta pe un salariu de profesor”, explica Marian Banu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. In general, cei care parasesc sistemul o fac in primii ani de predare, pentru ca nu se adapteaza sau gasesc slujbe mai bine platite. „Cine are peste zece ani in invatamant si si-a dat definitivatul, ramane. Pe la 35-40 de ani e cam greu sa iei viata de la inceput”, precizeaza Banu.

Dascali in cautarea confortului

Cosmina B. a terminat Liceul Pedagogic in Targu-Mures in urma cu noua ani, iar de atunci a schimbat patru locuri de munca, in trei sate si un oras. Timp de patru ani a fost invatatoare, altii doi educatoare, iar dupa terminarea facultatii – profesor de matematica, respectiv de informatica. A avansat, in timp, de la scoala de tara, cu conditii mizere, la Liceul „Papiu Ilarian”, cel mai bun din Targu-Mures. „Copiii se atasasera de mine, ma sunau dupa ce am plecat, imi spuneau ca le e dor si ma intrebau daca mai merg pe la ei, macar sa-i vad”, spune Cosmina. Si-a dorit insa un loc de munca mai bun, o scoala cu dotari si elevi motivati, asa ca si-a schimbat locul de munca de cate ori a fost nevoie pentru a avansa.

„Fiecare are dreptul la un anumit confort, care este prea putin garantat pentru cei tineri. Este normal ca ei sa-l caute, chiar daca acest lucru presupune schimbarea institutiei”, conchide psihologul Carmen Anghelescu.

Dupa bani

Dascali „fugiti” peste granite

O categorie aparte in randul profesorilor o reprezinta „dezertorii” temporari, adica cei care lasa catalogul pentru a munci in strainatate, apoi se intorc la catedra. Unii pleaca doar pentru perioada vacantei de vara, altii insa raman si in timpul anului scolar si sunt supliniti la catedra. Lucreaza in agricultura sau in alte domenii, cat sa-si stranga niste bani pe care nu i-ar putea economisi in tara nici in cativa ani. In Moldova, acest fenomen este des intalnit. De la inceputul acestui an scolar si pana acum, numai in judetul Iasi si-au depus cerere pentru concediu fara plata in acest scop peste o suta de dascali. Tarile spre care se indreapta majoritatea sunt: Italia, Spania, Anglia, Franta si Grecia.