Românii au cel mai încărcat program de lucru săptămânal, cu două ore mai mult decât media europeană, însă pierd vremea pe internet. Pentru români, o zi petrecută la birou fără messenger şi pauze de ţigară pare să fie la fel de încântătoare ca o porţie dublă de spanac rece. În mod surprinzător, muncim peste media europeană mai mult cu o oră şi 42 de minute, chiar dacă suntem printre cei mai prost remuneraţi europeni. În schimb, un studiu efectuat de BestJobs, în perioada 29 august-1 septembrie, arată că 40% dintre angajaţii români utilizează messengerul la locul de muncă.

Astfel, descoperim că programul zilnic, de minimum opt ore de lucru, este „îndulcit“ cu tot soiul de activităţi cronofage de aproape jumătate dintre angajaţii români.

Angajaţii abuzează de resursele firmei

Specialiştii în resurse umane spun că tendinţa angajaţilor români este de a răpi din timpul efectiv de lucru pentru satisfacerea unor nevoi personale. Ne verificăm compulsiv căsuţa poştală personală, din sfert în sfert de oră, avem tabieturi în pauza de ceai, care ar stârni şi invidia unui englez, purtăm discuţii telefonice interminabile cu familia. În tot acest timp, şefii se întreabă dacă nu cumva personalul lor taie frunze la câini sau, dimpotrivă, munceşte peste program ca să facă impresie.

Specialistul în resurse umane George Butunoiu consideră că, în România, angajaţii tind să abuzeze nu numai de messenger, ci şi de restul resurselor firmei la care lucrează, precum telefon sau maşină.

 „Ar trebui să existe un acord între angajat şi angajator privind utilizarea messengerului, care să fie folosit doar în anumite condiţii şi intervale de timp“, spune Butunoiu. El crede că, în România, productivitatea este mult mai mică decât în Europa. Recuperăm prin statul peste program, deşi este o metodă proastă, pentru că nu volumul de muncă este cel care contează, ci volumul afacerii.

Nu lucrăm ordonat

Despre angajaţii care rămân peste program, specialistul crede că aceştia se simt obligaţi să finalizeze proiectele neterminate.

„Faptul că se stă mai mult la serviciu este şi o consecinţă a lipsei procedurilor din România. Cea mai mare problemă a noastră este că nu ne-am obişnuit să lucrăm ordonat. Spre exemplu, în străinătate nu există să ajungi «la şi un sfert» sau să stai la cafeaua «de dimineaţă». Nu se compară orele lucrate în România cu cele lucrate în Germania, spre exemplu“, afirmă specialistul în resurse umane. Pe de altă parte, în urma experienţelor sale, un angajat care rămâne peste program în mod sistematic este o persoană care se sperie de timpul liber.

Specialiştii rămân peste program

Faptul că românii petrec la serviciu cu aproape două ore mai mult decât media europeană nu îi surprinde pe specialiştii din domeniul resurselor umane. Eduard Ezeanu, consilier în cariere, crede că depăşirea programului de 40 de ore de muncă pe săptămână se explică prin creşterea economiei, care suprasolicită forţa de muncă.

„Pe de altă parte, unii angajaţi stau la birou câte 12 ore pe zi pentru că lucrează în domenii precum cel juridic, creativ sau de audit financiar, unde se înregistrează o lipsă de profesionişti“, explică Eduard Ezeanu. Astfel, companiile preferă să îi „exploateze“ pe profesioniştii deja formaţi, în loc să investească în formarea noilor angajaţi. „În general, pentru un post pe anumite domenii, angajaţii ştiu că salariul primit implică şi 50 de ore muncite pe săptămână“, spune consilierul în cariere. Acesta avertizează însă că orice exagerare la locul de muncă nu face decât să ducă la o scădere a productivităţii angajatului, pe termen lung.

Unii fumează, alţii conversează on-line

În ceea ce priveşte modul de petrecere a timpului efectiv de lucru, Eduard Ezeanu spune că trebuie luate în calcul şi momentele necesare de relaxare. „Nu poţi munci constant opt, zece, douăsprezece ore. Oamenii se destind diferit. Unii ies la pauze de ţigară, alţii stau pe messenger de vorbă cu prietenii“, spune consilierul, care recunoaşte şi utilitatea acestui mijloc de comunicare. „Eu personal îl folosesc, pentru a sta de vorbă cu potenţiali clienţi sau cu colaboratorii.“ "Ar trebui să existe un acord între angajat şi angajator privind utilizarea messengerului, care să fie folosit doar în anumite condiţii şi intervale de timp.", George Butunoiu specialist în resurse umane

COMPARAŢIE

Românii şi bulgarii muncesc pe mărunţiş

Potrivit unui studiu realizat de Federaţia Angajatorilor Europeni referitor la salariile din mediul privat, un angajat român câştigă 2,2 euro pe oră, cu un euro mai mult decât vecinii lui de la sud de Dunăre, care primesc pentru o oră de muncă nici mai mult, nici mai puţin decât 1,2 euro.

Astfel, bulgarii încasează de 13 ori mai puţin decât un angajat din Marea Britanie şi de 19 ori mai puţin decât unul din Germania, având un salariu minim pe economie de 110 euro. Printre cel mai bine plătiţi angajaţi din noile state membre ale Uniunii Europene se numără slovenii, cu 6 euro pe oră, şi cehii, cu o medie de 5 euro pe oră.

RELAXARE. Angajaţii din România fac pauze lungi şi dese de ţigară şi cafea

"Nu poţi munci constant opt, zece, douăsprezece ore. Oamenii se destind diferit. Unii ies la pauze de ţigară, alţii stau pe messenger.", Eduard Ezeanu, consilier în carieră

ANGAJAŢII SE APĂRĂ

„Pauzele de ceai, şedinţe de departament“

Diana N. (25 de ani) este consilier profesional la Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră şi Plasament (CIPO) din Iaşi, unde petrece 8 ore pe zi. Despre messenger, Diana crede că acesta este doar un mijloc de comunicare folosit în interes de serviciu: „Stabilim detalii şi întâlniri sau trimitem rapid documente persoanelor cu care colaborăm des. În timp ce conversezi pe mess, poţi să faci şi alte lucruri“. La CIPO, pauzele de relaxare au loc chiar din iniţiativa şefei. „Pauzele de cafea şi ceai devin de multe ori şedinţe de departament“, spune Diana.

Printre motivaţiile unui angajat de a nu pierde timpul la locul de muncă, tânăra crede că se numără şi sentimentul de a se şti util. „Dacă i se dă impresia că nu este util, face altceva. Oricum, o doză mică de timp pierdut trebuie. Nu poţi lucra ca un robot. Chiar şi la ţigară, sunt sigură că te gândeşti cum să rezolvi o problemă“. În opinia Dianei, angajaţii care stau ore întregi peste program sunt cei care „preferă să stea la serviciu decât să ajungă acasă“.

„Propunem ştiri pe mess“

Despre utilitatea messengerului, cel mai bine ar putea vorbi Irina U. (23 de ani), editor de presă on-line pentru un site de ştiri. Petrece la birou 9 ore pe zi şi stă peste program doar dacă întârzie dimineaţa. La şase seara, Irina închide calculatorul şi se pregăteşte de plecare. „Sunt o persoană punctuală şi îmi place să respect programul de muncă“, spune tânăra. De fapt, încearcă să respecte mottoul redacţiei: „La zece minute, încă o ştire!“.

„Cei care stau peste program vor să-şi impresioneze şefii“

Pentru Irina, messengerul face parte din munca obişnuită a unui editor. „Redactorii comunică prin intermediul messengerului cu editorul coordonator. Noi găsim ştirile şi le propunem, cu titlu şi link, pe messenger. Suntem o redacţie numeroasă şi nu avem cum să vorbim toţi în acelaşi timp“, explică Irina. În ceea ce priveşte pauzele lungi şi dese, de ţigară şi cafea, acestea nu durează mai mult de zece minute, pentru că fiecare angajat şi le „administrează“ cum crede de cuviinţă. În viziunea Irinei, cei care stau peste program „fie vor să-şi impresioneze şefii, fie să termine o treabă nerezolvată, fie pur şi simplu să nu plece acasă, pentru că nu au la cine“.

AVANTAJE. Unii salariaţi se concentrează mai bine după un moment de respiro PĂREREA ANGAJATORULUI

Interzicerea messengerului duce la revoltă

Unii angajatori nu sunt încântaţi de faptul că subalternii îşi pierd timpul pe messenger, aşa că au încercat să ia măsuri, fără succes însă. „Am încercat să le interzic angajaţilor să mai intre pe messenger. Am apelat la departamentul nostru de IT care le-a restricţionat accesul la acest program.

Din păcate, acest lucru nu a funcţionat. Din contră, a avut un efect negativ, şi asta pentru că există foarte multe programe gen messenger - prin care poţi să stai de vorbă cu amicii. Subordonaţii au început să facă acest lucru în secret. Nu am reuşit decât să le ridic nivelul de stres oamenilor. Deşi erau speriaţi de faptul că ar putea fi prinşi, nu au renunţat. Atunci am decis să se revină la vechiul obicei. Pentru că ştim cu toţii că ceea ce ne este interzis ne tentează şi mai mult“, spune Mihai Apostolache, directorul general al unei companii de imobiliare din Iaşi.