Ne-am ales doar cu firimiturile. În loc de 6 miliarde de euro, Voestalpine a investit de o mie de ori mai puţin în România

Aproximativ 50 de noi locuri de muncă au fost create în Giurgiu odată cu inaugurarea Centrului de procesare a oţelului pentru tablă de oţel de cea mai înaltă calitate din sud-estul Europei al Voestalpine.

"Grupul Voestalpine are ca domeniu de activitate prelucrarea şi tehnologia oţelului, cu aproximativ 400 de unităţi de producţie şi vânzări în peste 60 de ţări. 53% dintre angajaţi lucrează în unităţi din afara Austriei. Centrul de la Giurgiu a început cu 11 angajaţi în primăvara anului 2012 şi a ajuns acum la 22 de angajaţi pentru producţie şi 24 pentru administrativ şi important este că 98% dintre aceştia sunt giurgiuveni", a declarat, joi, Gernot Schwarzhuber, membru în Consiliul de Administraţie al firmei, la ceremonia de inaugurare al Voestalpine Steel Service Center Romania.

Construcţia Centrului de Prelucrare a Oţelului de la Giurgiu a început în anul 2010 şi a fost finanţată de Fondul de Dezvoltare Europeană Regională şi de Guvernul României prin Programul Operaţional Sectorial pentru creşterea competitivităţii economice. Centrul a fost construit în fosta zonă industrială a oraşului, în apropierea portului la Dunăre şi se întinde pe o suprafaţă de 9.500 de metri pătraţi, investiţia totală fiind de 20 milioane de euro. Investiţie uriaşă anulată în 2008 La ceremonia de inaugurare a Centrului de la Giurgiu au mai participat managerul proiectului Voestalpine de la Giurgiu, Stefan Einfalt şi Wolf Dieter Hohl, membru al Consiliului de Administraţie.

Centrul de la Giurgiu reprezintă însă mai puţin de 1% din ceea ce ar fi putut să investească gigantul austriac în România. În anul 2008 aceştia au fost foarte aproape să demareze construcţia unui combinat siderurgic în zona Agigea, cu o investiţie estimată la 5-6 miliarde de euro.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Venirea crizei, pe de o parte, şi lăcomia localnicilor deţinători de terenuri, pe de alta, au determinat însă compania să renunţe la proiect, chiar dacă a pierdut 10 milioane de euro plătind avansuri pentru o parte a acelor terenuri.