NATO trimite alți 700 de soldați în Kosovo. Borrell: „Calmul trebuie restabilit acum”

NATO trimite alți 700 de soldați în Kosovo. Borrell: „Calmul trebuie restabilit acum” Kosovo. Sursa: Arhiva EVZ

Tensiunile rămân ridicate în Kosovo, unde confruntările din nordul țării riscă să devină periculoase într-una dintre cele mai inflamabile zone din Europa și din lume.

Sute de persoane de etnie sârbă s-au adunat în fața primăriei din Zvecan, la 45 de kilometri nord de capitala Pristina. Trupele misiunii de pace KFOR, conduse de NATO, au izolat zona cu garduri metalice și bariere de sârmă ghimpată, pentru a evita noi ciocniri după cele care, în ultimele zile, au provocat rănirea a 30 de soldați internaționali, printre care 14 militari italieni, scrie rainews.it.

Revoltele au început vinerea trecută, când forțele de poliție kosovare au intervenit în localitățile Leposavic, Zubin Potok și Zvecan, pentru a-i dispersa pe reprezentanții comunității sârbe, care încercau să împiedice intrarea primarilor de etnie albaneză. Primarii care au câștigat alegerile locale desfășurate pe 23 aprilie în zonă nu sunt recunoscuți de Belgrad și de comunitatea sârbă, care este majoritară în zona respectivă, și care a boicotat alegerile electorale, care au marcat o prezență la vot de 3,4%.

Președintele Republicii Kosovo, Vjosa Osmani, a convocat alegerile după demisiile în masă prezentate de toți funcționarii publici ai componentei sârbe, în noiembrie anul trecut. Ministrul de externe italian, Antonio Tajani, și-a exprimat marea sa îngrijorare despre starea de sănătate a italienilor răniți, iar șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat asupra riscului unei escaladări: "Nu ne putem permite un alt război", a spus Înaltul Reprezentant pentru politica externă a UE, în timp ce NATO a decis să mărească contingentul misiunii din Kosovo, KFOR, cu 700 de unități.

Ne puteți urmări și pe Google News

700 de militari în Kosovo

În plus, "unui batalion suplimentar de forțe de rezervă i-a fost ordonat să-și reducă timpul de pregătire de la 14 la 7 zile, pentru a fi pregătit să consolideze forțele NATO în Kosovo, dacă este necesar", a stabilit comandantul Forței aliate comune din Napoli, Munsch.

Decizia este "o măsură prudentă pentru a garanta că Forța din Kosovo are capacitățile necesare pentru a menține securitatea în conformitate cu mandatul Consiliului de Securitate al ONU", a spus Munsch.

"Salut decizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, de a trimite încă 700 de militari în Kosovo. Vom continua coordonarea și cooperarea strânsă cu misiunea NATO, KFOR, în Kosovo, inclusiv prin misiunea noastră EULEX. Calmul trebuie restabilit acum", a scris pe Twitter Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, după decizia Alianței Transatlantice de a trimite întăriri, după ciocnirile violente dintre manifestanții sârbi și poliția kosovară.

"De mult timp am auzit puse sub semnul întrebării motivele prezenței noastre în Kosovo. În schimb, am înțeles în ultimele săptămâni cât de important este să rămânem, pentru că această zonă a fost un focar de conflicte istorice și de grave crize politice, umanitare și militare în anii 1990. Nu întâmplător prezența noastră garantează realinierea constantă a echilibrelor fluide și, în special, a oferit prilejul multor generații de a trăi în pace și a prospera, înlăturând spectrul războiului din vecinătatea noastră", a declarat șeful Statului Major al Apărării, Giuseppe Cavo Dragone, în contextul examinării comune a rezoluției Consiliului de Miniștri privind participarea Italiei la alte misiuni internaționale pentru anul 2023.

"Nu știu când vor fi îndeplinite condițiile pentru retragerea noastră din Kosovo sau din Liban, dar știu că poate dura mult timp și că nu ar fi înțelept să ne retragem înainte de depășirea motivelor politice și sociale aflate la originea intervenției noastre", a adăugat Dragone.

Novak Djokovic, despre conflictul dintre Serbia și Kosovo

Obișnuit să se vorbească despre el nu doar pentru succesele sale sportive, Novak Djokovic a vrut să-și spună cuvântul cu privire la tensiunile dintre Serbia și Kosovo. După ce l-a învins pe americanul Aleksandar Kovacevic cu 6-3, 6-2, 7-6 (7-1) în primul tur la Roland- Garros, tenismenul sârb a folosit tradiționalul moment al semnării camerei de luat vederi pentru a transmite un mesaj politic. A zăbovit câteva minute pe teren și a scris: "Kosovo este inima Serbiei, opriți violența".

Comitetul Olimpic Național din Kosovo a apelat la Comitetul Olimpic Internațional, cerând o sancțiune împotriva lui Djokovic, acuzat că "a crescut nivelul de tensiune și violență între cele două țări, Serbia și Kosovo", încălcând punctul 5 al Cartei Olimpice, care înseamnă neutralitate politică.

Ministrul sportului francez, Amelie Oudea-Castera (fost director al Federației Franceze de Tenis), a considerat "nepotrivit" mesajul lui Djokovic. "Când vine vorba de apărarea drepturilor omului și de a reuni persoanele în jurul valorilor universale, un sportiv este liber să o facă", a spus ministrul francez. Dar când vine vorba de un mesaj "militant și foarte politic" precum cel al jucătorului sârb, "nu trebuie să se mai întâmple". Carta etică a turneului de tenis Roland-Garros interzice orice declarație politică sau religioasă. Însă Federația Franceză de Tenis (FFT) a lansat un comunicat de presă destul de criptic, fără să abordeze problema unei posibile sancțiuni: "Dezbaterile care parcurg știrile internaționale au loc uneori în marginea turneului, ceea ce este de înțeles", s-a limitat să spună FFT, potrivit Rador.